Momentele de ruptură societală sunt un prilej pentru ca noii actori sociali şi politici să îşi construiască identitatea. Mesaje legitimatoare sunt prezente pe spaţiul public[2] în încercarea de a capta publicul şi de a avea susţinători pentru proiecte sociale şi politice. Atunci când ele pornesc de la aceleaşi evenimente istorice, pot avea conţinuturi şi semnificaţii diferite, iar spaţiul public de tranziţie le găzduieşte în egală măsură. De asemenea, fiecare tentativă de legitimare prin recursul la memorie este convenabilă pentru cel care o produce. Odată lansate însă pe spaţiul public, memoriile pot intra în disonanţă între ele sau cu spectrul dominant al valorilor care restructurează societatea.

După 1989, în România, reperele memoriei colective au fost furnizate, în mare măsură, de felul în care producătorii acesteia s-au raportat la valorile istorice şi culturale ale societăţii abandonate. Respingerea radicală a naţional-comunismului ceauşist a deschis oportunităţi înspre valorile politice şi culturale interbelice. O mare şansă la reinventarea trecutului l-au avut valori, personalităţi, instituţii respinse, „puse la index” de către vechea societate. Iar când perspectiva critică asupra trecutului recent nu este ghidată de valori democratice, surprizele nu lipsesc. De multe ori, drame umane produse de regimuri totalitare, crime de război sau împotriva umanităţii sunt reprezentate, direct sau indirect, din perspective opuse. Făptaşi şi victime îşi revendică dreptul la memorie publică. Prin memorizare pozitivă asistăm la reinventarea „trecutului rău”. Are loc un proces de deculpabilizare morală, uneori chiar juridică, a celor ce până mai ieri erau „proscrişi” pe spaţiul public.

În acest proces de reinventare a memoriei nu de puţine ori valori culturale se amestecă cu cele ideologice sau juridice, acordându-se statut preferenţial aceleia sau acelora care reprezintă oportunitate identitară pentru actorul social sau politic care se construiește. Aşa se face că, prin ascunderea sau uitarea voită a unor trăsături ce ar fi incompatibile cu rigorile democraţiei, persoane culturale sau politice din trecutul recent redevin frecventabile, simboluri propuse pentru a mobila spaţiul public. Uneori justiţia de tranziţie, corectând justiţia „de clasă” a vechii societăţi, a contribuit la revizuirea radicală a statutului juridic al făptaşilor pentru crime împotriva populaţiei evreieşti în timpul celui de al Doilea Război Mondial[3]. Astfel, deşi din perspectivă istorică ei sunt criminali de război, astăzi, fiind juridic achitaţi, fac parte din corpul persoanelor frecventabile. Ei ar putea fi recunoscuţi pe spaţiul public pentru „faptele lor de arme”.

O altă situaţie care produce inhibiţii asupra memoriei Holocaustului este resurecţia memoriei unor persoane aflate în tabăra celor care au pierdut războiul şi care astăzi sunt promovate printr-o simbolistică pozitivă ca modele. Insistenţa cu care actori sociali caută să impună în locuri publice astfel de modele ce în orice societate democrată ar aparţine categoriei antimodelelor se datorează în parte şi faptului că ele au fost interzise în sistemul comunist. Se regăsesc aici două categorii de simboluri. Una este cea a criminalilor de război, dar, care dincolo de acest statut, ar avea în structura personalităţii trăsături meritorii. Amintim aici statuile ridicate pe spaţiul public lui Ion Antonescu şi care astăzi sunt demolate. Dar sunt astăzi localităţi care au denumit străzi Ion Antonescu sau o capitală judeţeană care îl promovează ca cetătean de onoare. Tot aici amintim cazul statuii din Bucureşti a lui Mircea Vulcănescu[4]. Cea de a doua este reprezentată de lideri ai mişcărilor fasciste, dar cărora promotorii cred că li se pot revendica contribuţii presupus mobilizatoare dintr-o perspectivă naţională, creştină, morală sau politică greu recognoscibilă ca validă în democraţie. În ambele situaţii, în mod voit se practică uitarea acelor trăsături puternic negative şi se avansează numai celelalte care ar compune o imagine de prestigiu utilă pentru legitimarea grupului ce vrea să devină actor social sau politic. În această din urmă clasă de simboluri publice se situează şi reinterpretarea mitizantă, bazată pe situaţii greu verificabile documentar, a legionarului Valeriu Gafencu. Această naraţiune o ilustrăm cu documente de arhivă.

La iniţiativa unor ong-uri al căror scop este readucerea în actualitate, pe diferite căi, a memoriei Mişcării Legionare, Valeriu Gafencu[5] dobândeşte în 2009 titlul de cetăţean de onoare post-mortem al oraşului Tîrgu Ocna din județul Bacău. Legătura dintre Gafencu şi Tîrgu Ocna este mai degrabă una fortuită şi tragică. La penitenciarul din acestă localitate a încetat din viaţă în 1952. Din toamna anului 1941 era privat de libertate pentru 25 de ani într-o sentinţă pentru „crimă de constituire de asociațiune și activitate legionară potrivnică ordinei existente în Stat”[6]. Născut în 1921, încă din timpul liceului (1938) sunt informaţii care probează apropierea acestuia de Mişcarea Legionară. Ajuns la Iaşi ca student se înscrie în partid şi devine deosebit de activ, aşa cum o ilustrează documentele de mai jos. Cu alte cuvinte, pe întreg parcursul vieţii sale în libertate a fost interesat de şi a militat în extrema dreaptă fascistă. Multe din reacţiile sale au trecut dincolo de libertatea de expresie a unor opinii politice. Activismul său s-a manifestat în instituţiile şcolare. A incitat la ură de rasă şi a fost activ la rebeliune. După dizolvare, folosind tineri, elevi de liceu, şi-a concentrat eforturile pentru a reorganiza un nucleu legionar.

Aceia care astăzi îi promovează imaginea iau în calcul o aşa numită cucernicie şi evlavie ortodoxă supraamplificată. Cam asta, consideră ei, că ar fi fost legionarismul lui Gafencu. O trăsătură ce ar merita astăzi să fie împărtăşită de cât mai mulţi. Iar în faţa ortodoxiei, cum bine se ştie, de 25 de ani, se pleacă orice instituţie publică. Gafencu ajunge cetăţean de onoare post-mortem în chiar locul unde, regimul comunist îl ţinea închis, deşi nu el l-a condamnat[7]. Logica simbolică astfel construită este transparentă şi simplistă: regimul comunist a fost criminal, iar prin gestul consilierilor locali comunitatea îşi cere scuze pentru o aşa zisă nedreptate. Imaginea legionarului devine una eroizantă.

S-a mai născut o legendă din cadrul mitologiei „Sfinţii închisorilor”...

 

 

 

 

1. PARCHETUL MILITAR
al
TRIBUNALULUI MILITAR C.IV.A

Se clasează
Comand. Corp 4 Armată
General de Divizie
Ionescu

REFERAT

Noi Maior Magistrat Ghika Gheorghe St. Procuror Militar pe lângă Tribunalul Militar al C.IV.A.

Având în vedere că din studiul actelor înaintate cu No. de către Parchetul Tribunalul Bălți rezultă în fapt următoarele:

Instanța de Minori de pe lângă Tribunalul Bălți este sesizată că elevul Valeriu Gafencu dela Liceul „Ion Creangă” Bălți, fost simpatizant al fostului partid „Totul pentru țară” ar fi donat sume de bani până la dizolvarea acestei grupări.

Chemat în fața instanței, numitul recunoaște că în timpul când mișcarea legionară era partid, simpatiza această mișcare, dar că, sumele pe care le dădea elevului Talpă Victor, le dădea ca donații pentru însănătoșirea unui elev bolnav de scarlatină.

Nu se constată că elevul Valeriu Gafencu ar fi activat în mișcarea legionară după dizolvarea partidelor politice.

Considerînd că faptul ce se impută numitului elev nu încadrează vreun text penal și nici infracțiune la Legea pentru apărarea ordinei în stat.

Pentru aceste motive suntem de părere ca prezenta chestiune să fie clasată.

PROCUROR MILITAR

Maior magistrat Ghika

 

 

2. MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
LICEUL DE BĂIEȚI „M. KOGĂLNICEANU”
IAȘI
ȘCOALĂ PARTICULARĂ CU DREPT DE PUBLICITATE
STRADA C. A. ROSETTI, 8 Nr. TELEFON: 1560

Data: 30 Ianuarie 1941

Raport confidențial

Ca urmare la instrucțiunile și chestionarul verbal dat de domnul Inspector Al. Băleanu, avem onoarea să vă comunicăm următoarele.

I

1) Am primit un ordin semnat de dl Inspector General Șef Victor Andrei, privitor la relațiile cu organizația legionară, concursul școlii, șezători, festivaluri și participarea inițiativei elevilor la manifestările școlare.

Alăturăm copia.

2) Am primit ordin verbal din partea șefului Frățiilor de Cruce dl Gafencu, în ziua de Marți, 21 Ianuarie a.c. pentru suspendarea cursurilor o oră, când dl Gafencu a vorbit elevilor școlii, între orele 10 – 11 dimineața. Înainte de prezentarea în fața elevilor, ne-a comunicat că are de dat îndrumări și sfaturi pentru organizarea Frățiilor de Cruce, purtarea în școală, supunerea față de profesori și părinți și disciplina în genere a elevului legionar. La obiecția noastră că avem cursuri dimineața și că ar fi bine să amâne conferința D-sale pentru după masă, ne-a spus că neapărat trebuie să vorbească dimineața.

Dl Gafencu și-a dezvoltat punctele amintite mai sus, adăugând peste programul anunțat că „elevii sunt un explozibil mai puternic decât dinamita, că sunt elita și conducătorii de mâine ai țării și că avem dușmani înlăuntru pe iudeo-masoni, iar în afară, pe Ruși, care ocupă mereu câte un ostrov din Delta Dunării”.

Impresia noastră și a profesorilor, care au asistat, este că dl Gafencu ar mai fi avut ceva de spus și de accentuat în mod precis asupra unor lucruri, dar a fost stingherit de prezența profesorilor care erau de față.

3) Joi, 23 Ianuarie, pe la orele 7-8 dimineața, s-au prezentat la școală doi tineri îmbrăcați în cămăși verzi, care au anunțat că, din ordinul prefectului, cursurile sunt suspendate în semn de protest. Au lipit afișe în interiorul școlii și pe stradă pentru întrunirea din aceeași zi. Mai târziu, a venit și dl Gafencu pentru a controla, dacă s-a executat măsura.

Cursurile nu s-au ținut din lipsa elevilor, care au fost împiedicați pe la colțurile de stradă din preajma școlii de către tineri străini de școală. Profesorii au fost prezenți la școală.

Credem că datorită instrucțiunilor date de conducătorii Frățiilor de Cruce, elevii dela F.D.C au lipsit și în ziua de 24 Ianuarie, când profesorii au ținut cursuri numai cu puțini elevi. În ziua de 25 Ianuarie, s-au ținut cursuri cu aproape toți elevii.

II

1) Am luat măsuri pentru frecvență regulată, disciplină și ordinea în școală, anunțând imediat pe părinții și reprezentanții legali ai elevilor absenți.

2) Domnii diriginți și profesori i-au sfătuit pe elevi, părintește, să nu aibă altă grijă decât cartea.

3) Efectele măsurilor luate și în școală și în afară de școală, după părerea noastră, sunt variate: a) elevii care nu fac parte din F.D.C. își caută mai departe de ocupațiile școlare și sunt bucuroși de întronarea ordinei. b) o parte dintre elevii încadrați în F.D.C. par a reveni pe drumul școlii. c) altă parte stau în rezervă așteptând, poate, o schimbare a lucrurilor.

4) În ceea ce privește efectele măsurilor luate de autoritatea de Stat asupra cetățenilor cu care am venit în contact, ne permitem să raportăm: a) cetățenii care au situații sociale bine definite, sunt foarte mulțumiți de întronarea ordinei. Ei respiră mai în voie și în liniște și sunt încrezători în conducerea Statului. b) indivizii fără meserie, fie muncitori manuali, fie tineri pretinși intelectuali, care n-au fost în stare să-și creeze o situație prin muncă cinstită, socotim că sunt singurii, care încă mai prezintă un pericol pentru ordinea publică și siguranța statului. După părerea oamenilor serioși cu care am stat de vorbă, acești indivizi încă mai lucrează în cercuri izolate și ocult.

III

Concluzii și propuneri.

În școală:

a) Revenirea imediată la vechea disciplină școlară prin: introducerea numărului la brațul elevilor, a șepcilor distinctive pe școli, a carnetelor de școlaritate care să se vizeze zilnic de părinți, contactul cât mai strâns între școală și părinți.

b) Controlarea elevilor absenți. Părinții să fie obligați a înștiința școala în aceeași zi când absentează elevii.

c) Înlăturarea oricărui amestec venit din afară în școală. Singura autoritate școlară să aibă dreptul de a dispune de măsurile ce se aplică în școală.

d) Desființarea Frățiilor de Cruce și controlarea activității acestei organizații din toate punctele de vedere.

e) Urmărirea atentă a celor care au activat în Frățiile de Cruce.

f) Reluarea firului tradiției culturale ale școlii românești, prin reîntoarcerea copiilor la ocupațiile intelectuale, prin sădirea în sufletele lor a sentimentelor umanitariste, dezrădăcinarea urei față de aproapele, stimularea încrederei în părinți și profesori.

Director,

indescifrabil

 

 

3. REGATUL ROMÂNIEI.
Tribunalul Militar
al
C.4.A.

Judecător de Instrucție
Cabinetul No. 3
III – Jurisdicția de Instrucție
Formular No. 7: Proces verbal, audiere martor, informator.
(Art. 189 și urm. C.J.M. „Carol II-lea”)

Proces Verbal
(audierea inf. Gafencu Valeriu)

Astăzi, anul 1941 luna Martie ziua 15.

Înaintea noastră Lt. Magt. Mardare Nicolae , judecător de instrucție al cabinetului No. 3 de pe lângă Tribunalul Militar al C.4.A., asistat fiind de Plut. Gorduneanu, grefier al cabinetului nostru de instrucție;

În virtutea chemării noastre No. .......din....... s-a prezentat Gafencu Valeriu, în scop de a depune ca inf. în cauza penală privitoare pe ......., învinuit pentru ....... prevăzut și pedepsit de art. .........

Întrebându-l despre: nume, pronume, grad, profesiune, vârstă și domiciliu, precum și dacă nu se află în vreunul din cazurile prevăzute de art. 194 din C.J.M. a declarat:

Mă numesc Gafencu Valeriu de profesiune student anul I Facultatea Drept în vârstă de 20 ani, domiciliat în str. Păcurari No.9, nu mă găsesc în niciunul din cazurile prevăzute de art. 194 din C.J.M.

După aceasta a depus legiuitul jurământ prevăzut de art. 191 din C.J.M.

Asupra celor întrebate, inf. a făcut următoarele declarațiuni:

În organizația legionară am fost, dela data de 19.I.1941 (am fost), șeful Frățiilor de Cruce din Iași.

În ziua de 21.I.1941 pe la ora 16 am chemat Frățiile de Cruce la F.D.C. pe str. Lăpușneanu și deoarece nu erau dispoziții speciale pentru noi am spus elevilor ca să caute să evite de a se amesteca cu celelalte corpuri legionare – apoi le-am dat drumul acasă.

În după amiaza zilei de 22.I.1941 i-am convocat iar la sediu și le-am vorbit despre raporturile dintre mișcarea legionară și Comunism.

Le-am arătat că mișcarea legionară se sprijină pe familie, neam, religie, proprietatea individuală și libertatea individuală; Comunismul se sprijină pe factori contrari adică neagă familia, neamul, etc., apoi i-am eliberat pe băieți și le-am spus să vină mai spre seară. Ei venind i-am reținut la sediu cumpărându-le de mâncare cu 1500 lei din fondurile F.D.C.

Acești bani i-am luat din caseta care se afla acolo - și pe care o aveam la dispoziția mea – acești bani s-au strâns din cotizațiile date de elevii din Frățiile de Cruce.

Donațiile sunt înregistrate în registre - revin și declar că nu știu dacă s-au înregistrat donațiile; deoarece socoteala se făcea la sfârșit de lună; eu luasem în primire sediul de la data de 19.I.1941 dela Sarău Anatole care a plecat după acea dată la București. El nu mi-a predat nimic, acești bani i-am găsit în casetă.

După ce i-am ospătat i-am lăsat la sediu să aștepte până la noi dispozițiuni; eu am plecat în oraș interesându-mă de situație m-am dus la căminul central unde am stat de vorbă cu colegii, apoi m-am culcat.

Pe la ora 11.30 am luat băieții dela F.D.C. și m-am dus cu ei în Piața Unirii la manifestații – după care am fost eliberați - .

Recunosc că în dimineața zilei de 23.I.1941 m-am dus la Liceul Internat și am comunicat că nu se țin cursuri în acea zi; am făcut aceasta din proprie inițiativă pentru motivul că constatasem că se suspendaseră cursurile și la Liceul Kogălniceanu și Național.

Recunosc că n-am avut nici o calitate să fac acest lucru.

Nu recunosc că în ziua de 22.I.1941 am dat un pistol cu 6 gloanțe elevului Ciutacu dela Liceul Internat pe care i l-aș fi luat în ziua de 23.I.1941. Nu am dat nimănui altul nici un pistol.

Recunosc că în după amiaza zilei de 22.I.1941 am dus Frățiile de Cruce în coloană dela F.D.C. la Cazarma din str. L. Catargi, dar i-am adus înapoi .

Nu i-am dat nici pistoale, nici nu i-am îmbrăcat în cămăși negre și nici nu i-am organizat în echipa morții.

Declar, ...... și semnez propriu.

 

JUDECĂTOR DE INSTRUCȚIE MILITAR
Lt. Magistrat
Indescifrabil

GREFIER
Indescifrabil

Recunosc că tot în dimineața zilei de 23.I.1941 m-am dus și la Liceul Oltea Dna. unde am anunțat suspendarea cursurilor și aceasta tot din proprie inițiativă am făcut-o.

Declar, ...... și semnez propriu.

 

 

4. ROMÂNIA
TRIBUNALUL MILITAR AL CORPULUI IV ARMATĂ
SENTINȚA Nr. 485/941

Astăzi anul una mie nouă sute patru zeci și unu luna Maiu, în două zeci și trei zile, Tribunalul Militar al Corpului 4 Armată întrunit în ședință publică în compunerea următoare:

PREȘEDINTE: Lt. Colonel Magt. Groholschi Gheorghe
Lt. Colonel Zatoviceanu Constantin

JUDECĂTORI: Cpt. Magt. Pomârleanu Dumitru
Cpt. Magt. Ciobanu Lazăr
Căpitan Baciu Gheorghe

PROCUROR INSTR. MILITAR: Lt. Magt Rez. Bârgăoanu Gh.

GREFIER: CI.III-a Hagiu Gheorghe

Având în vedere că dispozițiunile art.9 și 10 din C.J.M. au fost păzite., Președintele și membrul judecător Căpitan Magt. Pomârleanu Dumitru fiind numiți prin D.M. Nr. 3377/941, membrul judecător Lt. Colonel Zatoviceanu C. fiind numit prin Decizia Nr 5369/941, a C.4.A., membrul judecător Căpitan Ciobanu Lazăr fiind numit prin delegație, iar membrul judecător Cpt. Baciu Gh. fiind numit prin D.M. Nr. 6316/941.

Văzând că nu există nici un caz de incompatibilitate din cele prevăzute de art. 18-21 C.J.M.

Văzând procesele verbale din 7 Maiu 1941, prin care Președintele pe baza art. 253-256 C.J.M. fixează pentru astăzi judecarea procesului privitor pe:

1) Ionescu Horațiu, student la teologie, Căminul de Teologie din Str. Sărăriei Nr. 189,

2) Măriuță Petru, student la drept și pedagog la Liceul Internat din Iași,

3) Ciutacu Gh.,

4) Bizău V. și

5) Gheorghiu Ioan; toți elevi la Liceul Internat Iași, pentru faptul prev. și penal de art. 1 și 7 din Ord. Nr. 15/938, a C.4.A.

6) Profesor Golimas A. fost Director al Liceului Național și

7) Ionescu Ioan, elev la Liceul Național din Iași, pentru faptul prev. și penal de art. 327 al.1 din C.P.

8) Stănilescu Apolo și

9) Bârcu Ioan, ambii elevi la Lic. Naț. Iași, pentru faptul prev. și pen. de art. 261 din C.P.

10) Andrieș C-tin

11) Ionescu Lucian și

12) Dămătârcă Ion, toți elevi la Lic. Național Iași, pentru faptul prev. și pen. de art. 1 și 7 din Ord. Nr. 15/938 a Corpului 4 Armată.

13) Sotnițchi Silviu, elev la Seminarul „Veniamin Costache” din Iași, pentru faptul prev. și pen. de art. 329 C.P. comb. cu art. 1 și 7 din Ord. Nr. 15/938 a C.4.A., comb. cu art. 101 C.P.

14) Stănescu Mihai,

15) Cireș Petru, elevi la Liceul Kogălniceanu și

16) Simionescu dela prăvălia de consum alimentar din Str. Ștefan cel Mare, pentru faptul prev. și pen. de art. 327 al.1 din C.P.

17) Prof. D. Nichita dela Liceul Internat din Iași, pentru faptul prev. și pen. de art. 329 C.J.M.

18) Gafencu Valeriu, student la drept, Str. Păcurari 9, pentru faptul prev. și pen. de art. 327 C.P. comb. pentru toți cu I. D. Nr. 856/938.

Ședința fiind deschisă Președintele a ordonat să se introducă învinuiții care s-au prezentat liberi și fără fiare, însă sub pază, asistați fiind de apărătorii lor aleși, D-nii Av.: General Ed. Munteanu, Ambrozie, N. Rodoș, Gr. Constantinescu, Simionescu, Zguroiu, Gârcineanu și Spiru D. toți din Iași; lipsă fiind inculpații: Stănescu M. și Cireș P. – elevi la Lic. Kogălniceanu și inculp. Simionescu din Iași, pentru care Dl Procuror a cerut și Tribunalul a aprobat disjungerea lor, urmând a fi judecați ulterior.

TRIBUNALUL

Deliberând;

Asupra acțiunei penale deschisă prin ordinul de trimitere direct în judecată Nr. 2456 din 10.IV.941 a Comandamentului C.4.A. în contra:

1) Ionescu Horațiu, student la teologie, Căminul de Teologie din Str. Sărăriei Nr. 189,

2) Măriuță Petru, student la drept și pedagog la Liceul Internat Iași,

3) Ciutacu Gh.,

4) Bizău Vasile și

5) Gheorghe Ioan, toți elevi la Lic. Inter. Iași, pentru faptul prev. și pen. de art. 1 și 7 din Ord. Nr. 15/939 a C.4.A.

6) Prof. Golimas A., fost Director al Liceului Național și

7) Ionescu Ioan la Lic. Naț. Iași, pentru faptul prev. și pen. de art. 327 al.1 din C.P.

8) Stănilescu Apolo și

9) Bârcă Ioan, ambii elevi la Liceul Național Iași, pentru faptul prev. și pen. de art. 261 C.P.

10) Andrieș Ctin.,

11) Ionescu Lucian și

12) Dămătârcă Ioan, toți elevi la Liceul Național din Iași, pentru faptul prev. și pen. de art. 1 și 7 din Ord. Nr.15/938 a C.4.A.

13) Sotnițchi Siviu, elev la Seminarul Veniamin Costache din Iași, faptul prev. și pen.de art. 329 C.P. comb. cu art.1 și 7 din Ord. Nr. 15/938 a C.4.A., combinat cu art. 101 C.P.

14) Stănescu Mihai,

15) Cireș Petru, elevi la Liceul Kogălniceanu și

16) Simionescu dela prăvălia de consum alimentare din Str. Ștefan cel Mare, pentru faptul prev. și pen. de art.327 al. 1., C.P.

17) Prof. D. Nichita dela Liceul Internat Iași, faptul prev. și pen. de art. 329 C.P.-

18) Gafencu Valeriu, student la drept, strada Păcurari Nr. 9, faptul prev. și pen. de art. 327 C.P., combinat pentru toți cu I.D. Nr. 856/1938.

Având în vedere concluziunile orale ale D-lui Procuror Militar precum și susținerile acuzaților făcute personal și prin apărătorii lor în fața instanței în ședință publică;

Având în vedere că din instrucția orală urmată în cauză cât și din actele de pe dosar, care au fost puse în discuția părților în ședință publică, conf. art. 137 Pr.P., se constată următoarele:

[…]

Având în vedere că inculpatul Gafencu Valeriu student la facultatea de Drept din Iași este învinuit că:

În ziua de 23 Ianuarie 1941, dimineața, a fost la Liceul Internat de băieți și la Liceul de fete Oltea Doamna ambele școli din orașul Iași, unde a îndemnat și determinat direct pe elevii și elevele menționatelor instituțiuni școlare să nu se supună autorităților școlare și să suspende cursurile declarând grevă, îndemn și instigare directă care și-au avut urmare;

Având în vedere că faptul se dovedește cu martorii: Grecea Clemanța și Haneta Serghinte, cari prin depozițiile lor sub prestare de jurământ în fața instanței susțin că inculpatul a venit în dimineața zilei de 23 Ianuarie 1941 la Liceul de fete Oltea Doamna din Iași, unde a instigat pe eleve să suspende cursurile prin declarare de grevă, îndemn ce și-a avut efectul deoarece elevele au plecat dela școală iar cursurile s-au suspendat prin declararea grevei.

Că deasemeni din depozițiile informatorilor Ciutacu Gheorghe, Bizău Vasile și Ghiorghiu Ioan, precum și prin depoziția martorului Lupu Ioan directorul Liceului Internat Iași, audiat sub prestare de jurământ în instanță, se dovedește că inculpatul a venit în dimineața zilei de 23 Ianuarie 1941 la Liceul Internat Iași unde a îndemnat pe elevi la nesupunere față de autoritățile școlare și i-a determinat să suspende cursurile fapt ce a fost adus la îndeplinire prin declararea de grevă de către elevi;

Că însuși inculpatul recunoaște faptele mai sus arătate că au fost comise de el și că întreaga activitate desfășurată în orașul Iași se datorește împrejurării că era șeful organizațiilor școlare „Frățiile de Cruce”, din întreg orașul Iași și în această calitate în semn de protest față de acțiunea guvernului pentru înăbușirea rebeliunei, a determinat pe elevi să declare grevă și astfel cursurile șă fie suspendate în școli;

Că față de dovezile expuse mai sus urmează a se reține ca stabilit în sarcina inculpatului faptele de:

”Instigare publică” p.p. de art. 327 C.P. combinat cu I.D. Nr. 856/938; pentru delictul de rebeliune contra funcțiunii publice.

Considerând că, în drept:

a) pentru faptul de instigare publică reținut de instanță în sarcina inculpaților:

1) Ionescu Ioan elev cl. V-a Liceul Național Iași și

2) Gafencu Valeriu student la facultatea de Drept din Iași sunt întrunite elementele constitutive ale delictului de instigare publică p.p. art. 327 C.P. comb. cuI.D. Nr. 856/938 deoarece:

Inculpații în calitate de conducători ai organizațiilor școlare Frățiile de Cruce din Iași, au instigat direct pe elevii Liceului Național, Internat și Liceul de Fete Oltea Doamna la nesupunere către legile și autoritățile școlare, determinându-i în ziua de 23 Ian. 941 să suspende cursurile;

Că această instigare a avut ca urmare declararea grevei de către elevii sus arătatelor licee;

Că deasemenea numiții inculpați i-au instigat pe elevii sus-arătatelor școli la ura contra unei naționalități în speță, la ura contra evreilor;

Că, în sfârșit rezultă și intențiunea delictuoasă a inculpaților din împrejurarea că aceștia cu voință i-au determinat pe elevi la grevă școlară și i-au instigat la ura contra evreilor ca un semn de protest contra guvernului și de solidarizare cu legionarii rebeli.

Având în vedere și D.L. Nr. 856/938:

Pentru aceste motive;

În unire în parte concluziile D-lui Procuror Militar,

TRIBUNALUL

Cu majoritatea de voturi, declară culpabil pe Ionescu Ion, elev cl. V-a la Liceul Național Iași, pentru faptul de „Instigare publică” prev. și pen. de art. 327 al.1, C.P., art. 144 C.P. și 177 C.J.M. comb. cu I.D. Nr. 856/938, fără acordare de circumstanțe atenuante.

Cu majoritate de voturi, declar culpabili pe : Stănilescu Apolo și Bârcă Ioan, ambii elevi la Liceul Național Iași, pentru faptul de „Rebeliune contra autorității” prev. și pen. de art. 261 comb. cu 258 C.P.

Cu majoritate de voturi declară culpabil pe Sotnițchi Silviu elev la Seminarul „Veniamin Costache” Iași, pentru faptul de „Răspândire de știri false”, prev. și pen. de art. 329 C.P. comb. cu art. 177 C.J.M. și I.D. Nr. 856/938, fără acordare de circumstanțe atenuante, și faptul de „Port ilegal de armă” p.p. de art. 32 și 10 din legea port armelor și 157 C.P. cu acordare de circumstanțe atenuante.

Cu majoritate de voturi, declară culpabil pe Gafencu Valeriu student la drept, Str. Păcurari Nr. 9 Iași, pentru faptul de „Instigare publică”, prev. și pen. de art. 327 al.1, C.P. comb. cu art. 177 C.J.M. și I.D. Nr. 856/938, fără acordare de circumstanțe atenuante.

Cu unanimitate de voturi, declară culpabil pe: Ionescu Horațiu, student la teologie, Căminul de teologie Str. Sărăriei Nr. 189 Iași, Ciutacu Gheorghe elev la Liceul Internat Iași, Andrieș Constantin elev la Liceul Național Iași, pentru faptul de „Port ilegal de armă”tot, fapt prev. și pen. de art. 32 și 10 din Legea port armelor, și art. 54. C.P. și art.157 C.P., cu acordare de circumstanțe atenuante.

Cu unanimitate de voturi, declară culpabil pe Gheorghiu Ioan, elev la Liceul Internat Iași, pentru faptul de „Port ilegal de armă”, prev. și pen. de art. 32 și 10 din Legea port armelor și art. 54. C.P., fără acordare de circumstanțe atenuante.

Cu majoritate de voturi, declară neculpabil pe Prof. Golimas Aurel, fost Director al Liceului Național, pentru faptul de „Instigare publică” prev. și pen. de art. 327 al.1, C.P.

Cu majoritate de voturi, declară neculpabil pe Prof. Nechita D., dela Liceul Internat Iași, pentru faptul de „Răspândiri de știri false” prev. și pen. de art.329 C.P.

Cu unanimitate de voturi, declară neculpabili pe: Măriuță Petru student la drept și pedagog la Liceul Internat, - Bizău Vasile elev la Liceul Internat Iași, - Ionescu Lucian și Dămătârcă Ion, ambii elevi la Liceul Național Iași, toți pentru faptul de „Port ilegal de armă”, prev. și pen. de art. 1 și 7 din Ord. Nr. 15/938 a C.4.A.

În consecință:

TRIBUNALUL

În numele legii,

HOTĂRĂȘTE

Cu majoritate de voturi, făcând aplicațiunea art. 327 al.1, C.P. art. 144 C.P. și art. 177 C.J.M. comb. cu I.D. Nr. 856/938, condamnă pe inculpatul Ionescu Ioan, elev cl. V-a la Liceul Național Iași, la 7 (șapte) luni închisoare corecțională, pentru faptul de „Instigare publică” prev. și pen. de art. 327 al.1, C.P. art. 144 C.P. și art. 177 C.J.M. comb. cu I.D. Nr. 856/938.

Cu majoritate de voturi, făcând aplicațiunea art. 261 C.P. combinat cu art. 258 C.P. comb. cu art. 144 C.P., art. 177 C.J.M. și I.D. Nr. 856/938, condamnă pe inculpații: Stănilescu Apolo și Bârcă Ion, ambii elevi la Liceul Național Iași, la câte 6(șase) luni închisoare corecțională fiecare, pentru faptul de „Rebeliune contra autorităților” prev. și pen. de art. 261 comb. cu art. 258 C.P.

Cu majoritate de voturi, făcând aplicațiunea art. 329 C.P. comb. cu art. 177 C.J.M. și I.D. Nr. 856/938, condamnă pe inculpatul Sotnițchi Silviu, elev la Seminarul „Veniamin Costache”, la 3(trei) luni și 1 (una) zi închisoare corecțională, pentru faptul de „Răspîndire de știri false” prev. și pen. de art. 329 C.P. comb. cu art. 177 C.J.M. și I.D. Nr. 856/938. – Deasemenea cu unanimitate de voturi, mai condamnă pe sus-numitul inculpat, la 500 (cinci sute) lei amendă, pentru faptul de „Port ilegal de armă”, prev. și pen. de art. 32 și 10 din Legea „Port armelor” și art. 157 C.P.-

Cu majoritate de voturi, făcând aplicațiunea art. 327 al.1, C.P. comb. cu art. 177 C.J.M. și I.D. Nr. 856/938, condamnă pe inculpatul Gafencu Valeriu, student la drept, Str. Păcurari Nr. 189 Iași; la 3 (trei) luni și 1 (una) zi închisoare corecțională și 2000 (două mii) lei amendă corecțională, pentru faptul de „Instigare publică”, prev. și pen. de art. 327 al.1, C.P., comb. cu art. 177 C.J.M. și I.D. Nr. 856/938.

Cu unanimitate de voturi, făcând aplicațiunea art. 32 și 10 din Legea port armelor, art. 54 C.P. și art. 157 C.P. condamnă pe: Ciutacu Gheorghe elev la Liceul Internat Iași, - Ionescu Horațiu student la teologie, Căminul Teologic Str. Sărăriei Nr. 189 Iași, - și Andrieș Constantin elev la Liceul Național Iași, la câte 1000 (una mie) lei amendă corecțională fiecare, pentru faptul de „Port ilegal de armă” prev. și pen. de art. 32 și 10 din Legea port armelor, art. 54 și 157 C.P.

Cu unanimitate de voturi, făcând aplicațiunea art. 32 și 10 din Legea port armelor și art. 54 C.P. condamnă pe inculpatul Gheorghiu Ioan, elev la Liceul Internat Iași, la 5000 (cinci mii) lei amendă corecțională, pentru faptul de „Port ilegal de armă” prev. și pen. de art. 32 și 10 din Legea port armelor, și art. 54 C.P.

Cu majoritate de voturi făcând aplicațiunea art. 320 al.3, C.J.M. și art. 4 pct.3 Pr. Penală, achită de orice penalitate pe Golimas Aurel, Profesor din Iași, pentru faptul de „instigare publică” prev. și pen. de art. 327 al.1, C.P. și Profesor Nichita Dtru din Iași, pentru faptul de „răspândiri false” prev. și pen. de art. 329 C.P.

Cu unanimitate de voturi, făcând aplicațiunea art. 320 al. 3, C.J.M. și art. 4 Pr.P. achită de orice penalitate pe: Măriuță Petru student la drept și pedagog la Liceul Internat Iași, -Bizău Vasile elev la Liceul Internat Iași, Ionescu Lucian elev la Lic. Național Iași și Dămătârcă Ion elev la Lic. Național Iași, pentru faptul de „Port ilegal de armă” prev. și pen. de art. 1 și 7 din Ord. Nr. 15/938 a C.4.A.

Deasemenea, făcând aplicațiunea art. 32 Pr. Penală, disjunge afacerea privitoare pe inculpații: Stănescu Mihail și Cireș Petru, ambii elevi la Liceul Kogălniceanu din Iași, și Simionescu C. dela Magazinul Consumul Alimentare, Str. Ștefan cel Mare Iași, spre a fi judecați ulterior, procedura nefiind completată.

Dată și citită în ședință publică, astăzi 25 Mai 1941.

Spre neschimbare această sentință s-a semnat de noi:

PREȘEDINTE
Lt. Colonel Magt.,
indescifrabil

Lt. Colonel,
Cpt. Magt.,

JUDECĂTORI: Cpt. Magt.,
Căpitan,

GREFIER Cl. III-a,

5. Dat în fața noastră
Șeful Patrulei
indescifrabil

23.XI.1941

 

 

Declarație,

Subsemnatul Valeriu Gafencu, student în anul II al Fac. de Drept din Iași, declar următoarele:

În urma prăbușirii regimului legionar, introdus în Țara noastră la 6 Septembrie 1940, când Mișcarea Legionară a suferit cea mai mare pată în curățenia ei, mi s-a intentat un proces de participare la rebeliune, a cărei sentință a fost de condamnare.

În timpul executării pedepsei mi-am dat seama de următoarele realități de fapt.

Mișcarea Legionară e foarte bună, însă nu a putut să dea rezultatele așteptate de către opinia românească, pentru faptul că nu a avut oameni care s-o reprezinte după omorârea elitei legionare în prigoana regimului inaugurat de Armand Călinescu.

Atunci a fost măcinată prima linie reprezentativă a Legiunii, rămânând legionari de mâna a doua, mai slabi ca moral, departe de linia de conduită a Căpitanului.

Însuși Mareșalul Antonescu a înțeles toată realitatea legionară, pe care a trăit-o. Chiar Dl Mareșal Antonescu știe prea bine, că doctrina Mișcării Legionare este f. bună, dovadă e declarația făcută la sfârșitul rebeliunii,

„Că va înființa o nouă Mișcare Legionară, în care vor intra toți românii curați la suflet și corecți”.

Dl Mareșal Antonescu n-a interzis din aceste motive nici literatura legionară.

Spre durerea generației noastre tinere, el n-a fost înțeles de către cei ce ne-au reprezentat odată, așa că azi noi tineretul suntem sortiți a suferii, păcatele altora.

În închisoare mi-am dat seama că Mișcarea nu va da rezultate bune, decât numai în cazul când va avea în rândurile ei pe toți Românii curați și necompromiși sufletește.

Un adevăr pe care l-am recunoscut și în fața justiției, este că eu cred în doctrina Mișcării Legionare.

Din aceste motive, doresc cu toată ființa mea, ca Ea să fie reabilitată.

Mi-am dat seama, că între Legiune și Armata Țării există un fel de ruptură din cauza celor ce și-au dat aere de legionari, compromițând Mișcarea.

Toate acestea, m-au făcut, ca imediat ce am ieșit din temniță, să mă retrag la munte și să mă gândesc, cum s-ar putea să contribui și eu cu ceva, la reabilitarea Legiunii?!

Am stat la munte, până la realipirea Basarabiei, când m-am dus în mijlocul familiei mele sfârtecate.

Am stat acasă vo lună de zile, revenind în preajma examenelor pe care le-am luat.

Deoarece după cum am semnalat mai sus, țin cu tot sufletul meu, ca Mișcarea Legionară să fie reabilitată, ( E un legământ al meu față de cel mai bun prieten pe care l-am pierdut pe front – Căpitanul dela Șc. Superioară de Război, Felix Gu…, am făcut imprudența de a mă împrieteni cu elevul din Liceu Militar, Paul Miron. Fiind un elev f. inteligent și cu sincere gânduri pentru neam și țară, am stat de vorbă cu el Vineri iar apoi azi, discutând unele chestiuni legionare.

Eu n-am mai activat în Legiune după executarea pedepsei, pentru faptul, că în închisoare am întâlnit zeci de borfași din București, care-și dădeau aere de legionari, compromițând cu totul acest nume.

Pentru acestea mi-am zis, ca mai bine să stau deoparte, să aștept sfârșitul războiului, pentru că mai presus de orice, e țara în joc. Dar, am vrut să lămuresc pe cât posibil pe unii Domni Ofițeri sau elevi de liceu militar, că Mișcarea nu e rea și nu e contra armatei noastre și a țării.

Pentru acestea, i-am spus lui Paul Miron pe care mi-l socot un prieten bun, să cheme pe câțiva elevi la câmp, unde să vorbesc cu ei!

Ispita însă, ( căci îmi era dragă ședința legionară), m-a făcut să încerc a ține cu ei, chiar o ședință, nu o singură consfătuire.

N-am urmărit niciun gând rău pentru Națiunea mea.

Vina nu o poartă acești elevi, ci eu care i-am adus în situația penibilă, f. grea de azi.

Sunt f. îndurerat că-i prilejuiesc mamei și surorilor mele atâta durere, dar poate că dacă nu vrea nimenea să înțeleagă că eu cred în binele acestei Mișcări și acestui neam, poate mă înțelege Dumnezeu.

Declar din nou, că eu ședințe legionare n-am făcut de când sunt interzise, azi e prima greșeală pe care am făcut-o. O regret pentru faptul că i-am făcut să sufere pe atâția elevi nevinovați și curați la suflet.

Era la începutul ședinței, la apelul Morților legionari când am fost surprinși.

Mă doare sufletul când văd că trebuie să suferim atâtea, pentru un ideal atâta de curat și măreț.

Acestea declar și semnez propriu.

Valeriu Gafencu.

 

 

6. ROMÂNIA
CURTEA MILITARĂ A CORPULUI 4 ARMATA
SENTINȚA Nr. 2374/941

Astăzi anul una mie nouă sute patru zeci și unu, luna Decembrie, ziua două, Curtea Marțială a C.4.A. întrunită în ședință publică, în compunerea următoare:

PREȘEDINTE: Lt. Colonel Magt. Rudeanu Corneliu

Maior Magt. Ulea Traian

JUDECĂTORI:

Căpitan rez. Ionescu Hristodor

PROCUROR INSTR. MILITAR: Locot. Magt. Rez. Ioachim C.

GREFIER: Slt. Magt. rez. Grozea Laurențiu.

Având în vedere că dispozițiunile art. 67 și 71 C.J.M. au fost păzite, Președintele fiind numit prin D.M. Nr. 1209/941, membrul judecător magistrat fiind numit prin D.M. Nr. 1471/941, iar membrul judecător nemagistrat prin Decizia Nr. 5911/941 a Comand. 4 Teritorial.-

Văzând că nu există nici un caz de incompatibilitate din cele prevăzute de art. 19-21 C.J.M.:

Văzând procesele verbale din 30 Noiembrie 1941, prin care Președintele fixează pentru astăzi, pe baza art. 253-256 C.J.M. judecarea procesului privitor pe:

1. Gafencu Vasile, student din Iași, Str. Florilor Nr. 10.-

2. Burlibașa Mircea, din Iași, elev cl. V-a Lic. Militar Iași.

3. Miron V. Paul din Iași, ” ” ” ” ”

4. NițăP. Ilie ” ” ” ” ” ”

5. Onică Mihai ” ” ” ” ” ”

6. Păstrăvanu Traian din Iași ” ” ” ”

7. Mihăilescu Vasile ” ” cl. III ” ”

pentru faptul de: „CRIMĂ” prev. și pen. de art. 5 și 7 al. 1.

din D.L. Nr. 236/941, - pentru primii trei inculpați și art. 7 al. II.

comb. cu art. 5 din D.L. Nr. 236/941, pentru ultimii patru inculpați.

Ședința fiind deschisă, Președintele a ordonat să se introducă învinuiții, care s-au prezentat liberi și fără fiare, însă sub pază, asistați de apărătorii lor aleși, Domnii Avocați: C. Simionescu, N. Rodoș, Gh. Chiper, D. Luca, N. Zguroiu și Spiru Dtru, toți din Iași.-

S-a dat cuvântul Dlui Procuror Militar, care în rechizitoriul său a cerut aplicarea art. 5 și 7 al.1. din D.L. Nr. 236/941 pentru primii trei inculpați și art. 7 al. II. comb. cu art. 5 din D.L. Nr. 236/941, pentru ceilalți patru inculpați, -prin aceea că inculpatul Gafencu Valeriu împreună cu elevul Burlibașa Mircea și Miron Paul au constituit o asociație clandestină de natură politică legionară și în după amiaza zilei de 23 Noiembrie 1941, s-au întrunit în ședință secretă în via fotă Weisbuch dela Nord Iași. La această întrunire legionară au participat și elevii Onică, Niță, Păstrăvanu și Mihăilescu. Toți au luat parte la deschiderea ședinței fără nici o împotrivire supunându-se tuturor formalităților prevăzute de doctrina legionară. Toți au ridicat mâna în semn de salut legionar și au strigat „Prezent” când studentul Gafencu Valeriu făcea apelul morților legionari.

S-a dat cuvântul apărărilor pentru pronunțarea apărării cât și învinuiților care au avut cei din urmă cuvântul și care au susținut:

Dl. Avocat Spiru din partea inculpatului Valeriu Gafencu, referindu-se la faptul imputat acestuia, a arătat că el – inculpatul – n-a căutat cu nimic să distrugă pe inculpații elevi, ci a fost expansiune sufletească și a se lua de bună declarația lui și de va fi cazul să fie condamnat a cerut ca să se țină seamă de toate împrejurările astfel ca pedeapsa ce i se va aplica să nu fie pentru el o distrugere.

Dl. Avocat Gh. Chiper din partea inculpatului Paul Miron, arată că a fost vorba de o excursie între inculpați, Șeful de Post susține însă că a fost o ședință legionară, ori declarația Sergentului Major Gherghișan se singularizează, fiindcă nu sunt alte dovezi care s-o întărească. Faptul astfel cum este stabilit nu se încadrează în textele D.L. Nr. 236/941, pentru că în vie nu a fost constituită nici o asociațiune, etc., tentativă nu este și nici nu este prevăzută de legiuitor, de unde rezultă că legiuitorul s-a gândit numai la fapte cert comise iar nu la un fapt ca al inculpaților de azi, care ar putea fi cel mult socotit ca acte preparatorii, dar care acte nu sunt pedepsibile de citatul Decret Lege. Cere achitarea tuturor inculpaților.

Dl. Avocat N. Zguroiu pentru inculpații Valeriu Gafencu și Paul Miron, cum și pentru Burlibașa Mircea, referindu-se la faptele imputate acestora și analizându-le, susține că nu se pot deloc încadra în vreunul din articolele D.L. Nr. 236/941, pentrucă prin acea întrunire, dacă i se zice așa, nu s-a constituit o asociație din cele interzise, nu au format un cuib, loji masonice, etc. Faptul că V. Gafencu a strigat numele morților: Căpitanul, Moța, Marin și alții, iar ceilalți ar fi răspuns „prezent” nu constituie un act contra Siguranței Statului și n-au torpilat deci prin aceasta siguranța Statului.

Legiuitorul s-a gândit și s-a preocupat prin D.L. Nr. 236/1941, pentru sancționarea acelora se constituiesc nuclee, loji masonice, etc., care au de scop și tind la subminarea Statului iar nu la un fapt ca cel imputat inculpaților și care nu constituie decât cel mult o contravenție la ordonanța C.IV.A. Dar toți acești elevi inculpați sunt complet străini de mișcarea legionară, în care n-au activat niciodată și că faptul că s-au adunat toți și au căutat ca să se recreeze într-o vie, unde au discutat chestiuni copilărești, nu constitue aceasta o infracțiune. Cere a se da în cauză o hotărâre dreaptă, în sensul ca toți inculpații să fie achitați de orice penalitate, sau în cel mai rău caz să li se aplice câte o mică amendă, pentru contravenție la ordonanța C.4.A.

CURTEA

Cu unanimitate de voturi declară culpabili pe:

1./ Studentul Gafencu Valeriu din Iași Str. Florilor Nr. 10.

2./ Burlibașa Mircea elev cl. V-a Liceul Militar Iași.

3./ Miron V. Paul elev cl. V-a Liceul Militar Iași.

4./ Niță P. Ilie elev cl. V-a Liceul Militar Iași.

5./ Onică Mihai elev cl. V-a Liceul Militar Iași.

6./ Păstrăvanu Traian elev cl. V-a Liceul Militar Iași și

7./ Mihăilescu Vasile elev cl. III-a Liceul Militar Iași

primii trei pentru „Crima de Constituire de Asociațiune și activitate legionară potrivnică ordinei existente în Stat prev. și penal de art. 5.și 7 al. 1 din Decretul Lege Nr. 236/941; iar pentru ultimii patru „Crima de participare la o adunare a unei asociațiuni cu caracter legionar potrivnică ordinei existente în Stat” prev. și penal de art. 5 și 7 al. II din Decretul Lege Nr. 236/941.-

De asemenea cu unanimitate de voturi declară că sunt circumstanțe atenuante numai pentru inculpații: Niță P. Ilie, Onică Mihai, Păstrăvanu Traian și Mihăilescu Vasile. Pentru restul inculpaților instanța cu unanimitate de voturi declară că, nu sunt circumstanțe atenuante în favoarea lor.

În consecință

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂȘTE

Cu unanimitate de voturi făcând aplicațiunea art. 5 și 7 al. 1 din D.L. Nr. 236/941, și art. 326 C.J.M. condamnă pentru „Crimă de constituire de asociațiune și activitate legionară potrivnică ordinei existente în Stat” prev. și penal de art. 5 și 7 al. 1 din D.L. Nr.236/941, pe următorii infractori:

1./ Studentul Gafencu Valeriu din Iași Str. Florilor Nr. 10, la 25 (două zeci și cinci) ani muncă silnică și 1.000 (una mie) lei cheltuieli de judecată.

2./ Burlibașa Mircea elev cl. V-a Liceul Militar Iași și

3./ Miron V. Paul elev cl. V-a Liceul Militar Iași, ambii la câte 15 (cinci spre zece) ani muncă silnică și 500 (cinci sute) lei cheltuieli de judecată fiecare.

II. Cu unanimitate de voturi făcând aplicațiunea art. 5 și 7 al. II din D.L. Nr. 236/941, și art. 326 C.J.M. și art. 157 C.P., condamnă pentru „Crima de participare la o adunare a unei asociațiuni cu caracter legionar potrivnică ordinei existente în Stat prev. și penal de art. 5 și 7 al. II din D.L. Nr. 236/941, la câte 3 (trei) ani închisoare corecțională și 300 (trei sute) lei cheltuieli de judecată, pentru fiecare, cu acordarea de circumstanțe atenuante pe următorii inculpați:

4./ Niță P. Ilie elev cl. V-a Liceul Militar Iași.

5./ Onică Mihai elev cl. V-a Liceul Militar Iași.

6./ Păstrăvanu Traian elev cl. V-a Liceul Militar Iași și

7./ Mihăilescu Vasile elev cl. III-a Liceul Militar Iași.

Dată și citită în ședință publică astăzi 5 Decembrie 1941.

Spre credință această hotărâre s-a semnat de noi.

 

PREȘEDINTE
Lt. Colonel Magt.
indescifrabil

MAIOR MAGT.

JUDECĂTORI:
CĂPITAN REZ.
Hristodor Ionescu

GREFIER
SBL.REZ.MAGT.
Grozea Laurențiu

 

 

7. Nr. 13308
1944 luna Noiembrie ziua 23
PENITENCIARUL PRINCIPAL AIUD
către

Parchetul Curții Marțiale C.I.T.
Secția II-a
BALȘ

La ordinul Dvs. Nr. 34638 din 2 Octombrie 1944 prin care ne faceți cunoscut să punem în libertate pe deținutul Gafencu Valeriu ca unul ce i s-a amnistiat fapta, avem onoare a vă face cunoscut că numitul fiind condamnat pentru politică Legionară, credem că eronat ni s-a trimis ordinul Dvs. de mai sus.

Bine voiți a cunoaște că avem instrucțiuni în acest scop de a nu elibera condamnați pentru politică legionară prin Decretul de Amnistiere Nr. 1629/1944.

Vă rugăm să binevoiți a dispune.

ADMINISTRATOR
Andrei Tudose

Secretar
Ghe. Topoloveanu