Antisemitism, rasism, xenofobie


Documente inedite cu privire la situaţia evreilor
din orașul Galaţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

 

LAURA IOANA DEGERATU
[National Institute for Romanian Holocaust Studies „Elie Wiesel”]

 

Keywords: Jews; Holocaust; forced labor; Romania; Galaţi; ghetto

 

Adoptarea legislaţiei antievreiești în România a însemnat în primul rând eliminarea populaţiei evreiești din toate funcţiile deţinute în instituţiile statului, exproprieri și trecerea proprietăţilor evreiești în grija statului român printr-un amplu proces de românizare. Din cadrul instituţiilor au fost eliminaţi, mai întâi, intelectualii, apoi, avocaţii din barouri, medicii nu mai aveau drept de liberă practică, etc.

Un impact puternic asupra vieţii evreilor l-a avut legislaţia care interzicea evreilor dreptul de a presta serviciul militar, în schimb, ei sunt obligaţi să presteze munca obligatorie. Dintre decretele importante cu privire la regimul de muncă obligatorie, amintim Decretul-lege nr. 3984 relativ la statutul militar al evreilor adoptat în data de 4 decembrie 1940, Decretul-lege nr. 1403 referitor la organizarea muncii naţionale din data de 14 mai 1941, Decretul-lege privind înfiinţarea Inspectoratului General al Taberelor și Coloanelor de Muncă din data de 14 noiembrie 1941.

Regimul de muncă obligatorie al evreilor din România a fost organizat între anii 1940 și 1944 și a constat în efectuarea unui număr de zile de muncă, în folos obștesc, în funcţie de categoria de vîrstă: 60 zile de către evrei cu vârsta între 18 și 21 ani, 180 de zile pentru cei între 21 și 24 de ani, 120 de zile pe an pentru cei între 24 și 26 de ani, 90 de zile pentru cei între 26 și 41 ani și 60 de zile pentru cei între 41 și 50 de ani. Evreii erau obligaţi să plătească taxa militară pe lângă prestarea muncii obligatorii, organizarea muncii evreilor se făcea de către Cercurile de recrutare și erau organizaţi în detașamente de muncă exterioare sau locale și în tabere de muncă aflate în afara orașelor. Începând cu ianuarie 1942 evreii de pe raza Municipiului București sunt, de asemenea, obligaţi să presteze munca la zăpadă. Regimul de muncă obligatorie era supus jurisdicţiei militare.

Fenomenul de ghetoizare nu este întâlnit, ca regulă, pe teritoriul Vechiului Regat, însă, sunt înfiinţate lagăre de muncă obligatorie, ghetouri – cum este cel de la Galaţi, lagăre pentru deţinuţi politici, cum sunt cele de la Târgu Jiu și de la Târgoviște.

Orașele de graniţă au avut pe timpul războiului un statut special. În acest tipar se încadrează orașele din judeţele Covurlui, Fălciu, Iași unde se stabilesc reguli diferite, în ceea ce privește gestionarea problemei evreiești. Orașul Galaţi era aflat sub jurisdicţia judeţului Covurlui și avea, din punct de vedere numeric, a patra comunitate evreiască din ţară (numărând 13.511 de persoane).

În orașul Galaţi sunt înfiinţate lagăre în anul 1941, iar în decurs de câteva luni, toate lagărele sunt incluse într-un ghetou, stabilit într-un singur cartier. În documentele Arhivei din cadrul Ministerului Apărării Naţionale este menţionat cazul evreilor din Galaţi, vorbindu-se despre înfiinţarea lagărelor ca despre o acţiune de provizorat, provizorat care, însă, avea să se prelungească. Evreii din Galaţi sunt închiși în lagăre din data de 2 iulie 1941 până în data de 4 decembrie 1941.

În continuare am ales să prezentăm o serie de documente din arhiva Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” pentru a ilustra situaţia evreilor din orașul Galaţi în anul 1941.

 

Unpublished documents on the situation of Jews
in the city of Galaţi during the Second World War

The adoption of anti-Jewish legislation in Romania meant primarily the elimination of Jews from all offices held in state institutions, the expropriation and transfer of Jewish property into the care of the Romanian state through an extensive process of Romanianization. The first persons eliminated from institutions were intellectuals: lawyers were expelled from bars, doctors had no right to practice medicine, etc.

The laws forbidding Jews the right to military service had a strong impact on their lives and, eventually, Jews were required to perform forced labor. Among the important decrees regarding the forced labor regime we should mention Decree-Law no. 3984 on the military status of the Jews, adopted on December 4, 1940, Decree-Law no. 1403 on the organization of national labor, adopted on May 14, 1941, the Decree-Law on the establishment of the General Inspectorate of Labor Camps and Columns, dated November 14, 1941.

The Jewish forced labor regime in Romania was implemented between 1940 and 1944 and consisted in performing a number of days of „community work”, according to several age groups: 60 days for the Jewish men aged between 18 and 21 years, 180 days for those between 21 and 24 years, 120 days per year for those between 24 and 26 years, 90 days for those between 26 and 41 years and 60 days for those between 41 and 50 years. Jews were required to pay a fee in addition to the work performed. The forced labor was organized by the recruitment circles and the Jews were enrolled in external or local labor detachments and in working camps outside the cities. Since January 1942, the Jews from Bucharest are also required to perform snow removal activities. The forced labor regime was subjected to military jurisdiction.

The ghettoization phenomenon is not typical for the territory of the Old Kingdom, but forced labor camps, ghettos – like the one in Galaţi and camps for political prisoners, such as those in Târgu-Jiu and Târgoviște, were set up.

Border towns during the war had a special status. This pattern fits to the towns of Covurlui, Fălciu, and Iași, where different rules were established in terms of managing the Jewish problem. Galaţi was under the jurisdiction of Covurlui county and had, in numerical terms, the fourth Jewish community in the country (counting 13 511 people).

In Galaţi, camps are established in 1941 and within a few months, all camps are included in a ghetto established in a single neighborhood. Archive documents of the Ministry of Defense mentioned the case of the Jews in Galaţi, referring to the establishment of camps as a provisional action which, however, was going to be prolonged. The Jewish population from Galaţi is imprisoned in camps since July 2, 1941 till December 4, 1941.

In what follows we chose to present a series of documents from the archives of the „Elie Wiesel” National Institute for the Study of the Holocaust in Romania in order to illustrate the situation of Jews in the city of Galaţi during 1941.

 

 

 

Document nr. 1

PROCES – VERBAL

Astăzi anul 1941 luna Septembrie ziua 7.-

Noi Lt. Col. Popiști Mihai și Maior Ștefănescu Constantin Drăgănești, am procedat primul la predarea Comandamentului Lagărelor de Internaţi Evrei Galaţi și secundul la primirea acestui Comandament dupe cum urmează:

În Lagăre figurează un efectiv control de 2706 internaţi astfel:

No. 1. Lagărul Liceul Comunităţii 268 internaţi. -

No. 2. Lăgarul M. Nordau 141 internaţi. -

No. 3. Lagărul Școala Gottesman 252 ``

No. 4. Lagărul Lumina 176 ``

No.5. Lagărul Școala Meserii 127 ``

No.6. Lagărul Schmierer 413 ``

No.7. Lagărul Senag. Mare 182 ``

No.8. Lagărul `` Meseriaș 329 ``

No.9. Lagărul `` Fierari 175 ``

No.10. `` Casa Dorian 133 ``

No. 11. `` `` Schachter 45 ``

No. 12. `` Cohn 79 ``

No. 13. `` Rosemberg 58 ``

No. 14. `` Bercivici 36 ``

No. 15. `` Rotstein 58 ``

No. 16. `` Secuianu 64 ``

No. 17 `` Schteinberg 31 ``

No. 18. `` Brandes 48 ``

No. 19. `` Deleanu 91 ``

____________________________________________________________

Total internaţi 2706

 

Care se găsesc răspândiţi așa cum se arată în situaţia zilei de azi care face parte integrantă din acest proces verbal. -

Am primit următoarele:

- Instrucţiunile privitoare la lagăre. -

– Tabelele pe lagăre de oameni internaţi.-

– Registrele de intrare și eșire.-

Drept care am încheiat prezentul proces verbal în trei exemplare.-

7.9.941

Am predat,                                  Am primit,

Semnătura indescifrabilă                    Semnătura indescifrabilă

ARHIVA INSHR-EW, RG – 25.003, MAN, rola 326, dosar 931, fila 404.

 

 

 

Document nr. 2

Secret

Comand. Terit. C. 3 A                                Nr. 40

STRICT SECRET 30367                                  1941 luna Sept. ziua 16

16 SEP. 1941                                         COMANDAMENTUL LAGERLOR

                                                     DE INTERNAŢI – EVREI. GALAŢI

 

 

Către

Domnul General Comandant al Comandamentului

Terit. C.3 A.

 

 

Am onoare a raporta următoarele:

Lagărele de internaţi evrei din Galaţi au organizat munca de folos obștesc, conformându-ne ordinului D-voastră de a forma echipe de căte 15 evrei, sub supravegherea și îndemnul unui internat evreu, intelectual.

Echipele sunt adunate în fiecare dimineaţă, la orele 6, în faţa Comandamentului Lagărelor și formate de către Șefii de lagăre după instrucţiunile date de Comandament, în ajun, și după cererile aprobate fie de Cercul de Recrutare, fie de Comandamentul 3 Teritorial după cum numărul muncitorilor ceruţi este peste sau sub 50 de oameni. Aceste echipe pleacă, încadrate de jandarmi și se reîntorc dela muncă la orele 6 seara sub aceiași supraveghere și control.

Meseriașii cari lucrează izolaţi și răspândiţi pe la diverse instituţiuni sunt conduși de căte un jandarm, care îi inspectează și incursul zilei, grupaţi în echipe formate din meseriașii cari lucrează la mai multe instituţiuni din aceiași circumscripţie, sau o parte a orașului. Seara sunt readuși în lagăre, la orele 6 de către acelaș jandarm, care i-a condus dimineaţa la lucru și i-a inspectat în cursul zilei.

Prin ordinul No. 43984/941 al Comandamentului Terit. C. 3 A. s`a dispus insă ca meseriașii cari au purtare bună, ganarantă și de instituţia unde lucrează să poată lua masa și să moară acasă.

Evreii suspecţi sunt internaţi într-un lagăr special, în care sunt internaţi și cei cari sabotează munca de folos obștesc.

Toate rapoartele ce privesc modul cum își fac datoria internaţii muncitori salahori sunt mulţumitoare. Ca urmare și ţinând cont de ordinul de mai sus al Comandamentului Terit. C. 3 A. Referitor la tratamentul evreilor meseriași cu purtare bună: suntem de părere și vă rugăm să binevoiţi a aproba – ceeace este absolut în cadrul legei de organizare a muncii de folos obștesc și în spiritul Statutului Evreilor – ca toţi evreii muncitori salahori, cari dau dovadă de o conduită ireproșabilă, atăt în timpul lucrului, căt și la plecare și inapoiere dela muncă, să doarmă acasă, pentru a se odihni și reconforta pentru munca de a doua zi. Cum controlul plecării și sosirii lor dela muncă, se face chiar la Comandament, nu este nici o posibilitate de defecţiune sau de delăsare, iar din punct de vedere pedagogic, este absolut salutar.

Această măsură este cu atăt mai necesară, cu căt prin evacuarea celor 3 lagăre mai încăpătoare ce avem, evacuarea este pe cale de realizare, va rămâne de cazat un număr de circa 1100 internaţi. Cum alte imobile mari și încăpătoare nu mai sunt disponibile în orașul Galaţi, ar urma ca aceste 1100 persoane să fie internate în diverse case particulare, a căror capacitate nu depășește, în genere ci (...) de 50 oameni.

În consecinţă, ar rezulta că la cele 22 de lagăre existente s`ar adăuga un număr de încă cel puţin 22 de lagăre, deci un total de 44 de lagăre.

Socotim că este de prisos să subliniem că o atare fracţiune excesivă a lagărelor constituie pe deoparte un impediment serios la exercitarea unei acţiuni de supraveghere și control, iar pe de altă parte, contravine în mod flagrant scopurilor urmărite prin creaţiunea lagărelor.

Facem această propunere, din convingerea că pedepsele contra acelor recalcitranţi, trebuie să meargă paralel cu recompensele pentru cei merituoși cari înţeleg în adevăr să respecte legea. De aceia credem în eficacitatea măsurii de a fi lăsaţi să se odihnească la domiciliu toţi aceia care înţeleg să muncească din convingere și cu bună credinţă.

Rog binevoiţi a aproba această măsură legală și cu caracter general pentru toţi.

 

 

COMANDANTUL LAGĂRELOR

Maior, ȘTEFĂNESCU – DRĂGĂNEȘTI

Semnătura

Ștampila - (Comandamentul Lagărelor de internaţi Galaţi)

ARHIVA INSHR-EW, RG – 25.003, MAN, rola 326, ds. 931, fila 289.

 

 

 

Document nr. 3

ROMÂNIA

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

CABINETUL SECRETARULUI DE STAT

 

Nr.8922

17 Septemvrie 1941

CONFIDENŢIAL

 

18 SEP. 1941

 

PREȘEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI Serviciul Central de Informaţii

 

La ordinul Dvs. Nr.65035 din 15 Septemvrie a.c.;

Am onoare a raporta că în urma cercetărilor făcute s-a constatat următoarele:

Lagărul de evrei din orașul Galaţi este instalat în 16 clădiri situate în diferite cartiere ale orașului paza făcându-se de un efectiv de 178 jandarmi.

Până la data de 21 August 1941, lagărul a fost sub autoritatea Prefecturei Jud. Covurlui, iar dela acea dată a trecut sub autoritatea Comandamentului 3 Teritorial.

În ceiace privește afirmaţia că acești evrei ar merge în oraș însoţiţi de jandarmi, faptul se confirmă în sensul că mulţi dintre acești internaţi sunt chemaţi zilnic la Tribunal, judecătorii, Ad-ţia Financiară etc., iar unii care au diferite magazine, au fost solicitaţi de delegaţii armatei pentru predarea de mărfuri și materiale necesare trupelor.

Deplasarea acestor evrei se face numai însoţiti de jandarmi.

Cu privire la regimul alimentar, precizăm că acesta este asigurat prin îngrijirea comunităţii evreești, unora pregătindu-li-se hrana în lagăr, iar altora aducându-li-se de către familiile lor.

 

 

p. SECRETAR GENERAL,

Maior

E. Plesnilă

 

 

 

21.IX.1941

DOSAR 25

ARHIVA INSHR-EW, RG – 25.00 , PCM, rola 17 ds 86 (25) fila 144.

 

 

 

Document nr. 4

 

Comand. Terit. C. 3 A                                       Nr. 1391

Nr. 45545                                                   1941 luna Sept. ziua 21

21 SEP. 1941                                                COMANDAMENTUL LAGERLOR

                                                             DE INTERNAŢI – EVREI. GALAŢI

 

 

CĂTRE

DOMNUL COLONEL INSPECTOR GENERAL

AL LAGARELOR DE INTERNAŢI

 

 

Am onoare a raporta următoarele:

Lagărele de internarea evreilor s`au înfiinţat la 2 iulie 1941, cazăndu- se un efectiv de 3305 oameni într`un număr de 19 lagăre stabilite în 6 școli, 4 sinagogi și 9 case particulare, acestea din urmă cu o capacitate variind între 40 și 80 de persoane.

Majoritatea acestor internaţi erau deci cazaţi în școli și sinagogi, iar un număr redus în case particulare.

Până la preluarea comenzii de către subsemnatul au fost eliberaţi din lagăre:

a/ cei între 50 și 60 ani (545 oameni)

b/ cei ce posedau ordine de rechiziţii pe canul 1941/1942/76 oameni/

c/ supușii străini și apatrizi/160 oameni.

Dela venirea mea au fost eliberaţi 120 comercianţi și industriași pe baza ordinelor de scutire de muncă de folos obștesc, conform ordinelor superioare.

În conformitate cu ordinele superioare am evacuat sinagogile: Meseriași, Ferari, Mare și Birjari și următoarele școli:

„ARMEANA”, care a fost predată Comunităţii Armene,

„LUMINA”, aparţinând Comunităţii Evreilor a fost evacuată și urma să fie întrebuinţată ca spital militar, în ultimul moment însă aflăm că a fost refuzată de medicul respectiv, deși am dat ordin ca localul să fie reparat.

„GOTTESSMAN” evacuat și lăsat pentru școală.

„SCHMIERER”, proprietatea Comunităţii Evreilor a fost și ea evacuată și pusă la dispoziţia Inspectoratului Școalr pentru școlile Statului.

„LICEUL”, urmează a fi evacuat de îndată, pentru a se instala aci un spital militar. Comunitatea Evreilor a îngrijit să se facă reparaţiile necesare, întrucât imobilul suferise în urma cutremurului. Deasemenea Comunitatea a îngrijit ca acest spital să fie dotat cu 1000 de saltele și 1000 dosuri. Jumătate din imobilul liceului a și fost pusă în reparaţie și pentru a face posibil acesta am îngrădit toţi inapţii și scutiţii într-o singură aripă a imobilului.

Astăzi se găsesc înscriși în controale un număr de 2565 internaţi.

Dintre acestea sunt 412 intelectuali repartizaţi pe profesiuni astfel:

33 Medici

21 Ingineri

39 Avocaţi

21 Farmaciști

13 Profesori

50 Diverși Licenţiaţi

92 Studenţi și bacalaureaţi

143 Absolvenţi Liceu și Comerţ Superior.

Dintre aceștea un număr de 45 sunt ofiţeri de rezervă.

La munca de folos obștesc sunt întrebuinţaţi:

În afară: La C.F.R. Focșani un număr de 210 internaţi dela data de 15 august a. c.

La C.F.R. Făurei un număr de 433 internaţi, dela data de 28 august a.c.

De eri au fost trimiși la Foltești un număr de 17 internaţi.

În afară de aceștea se mai trimit zilnic la diverse munci locale necesare unităţilor militare, un număr de circa 250 muncitori la Aviaţie, Arsenal, Daci, Cereș, Siloz, Comandamentul 3 Terit. Și altele. -

Meseriașii în special dogari, tinichigii, zugravi, zidari, vopsitori, instalatori, electricieni, geamgii, etc. în număr de 192 sunt întrebuinţaţi zilnic de un număr de 30 instituţii (în special unităţi militare și spitale). Aceștia conform ordinelor superioare dorm la domiciliu, însă sunt zilnic prezenţi la Comandament la ora 6 dimineaţa pentru apel și seara la ora 19 iar în cursul zilei sunt controlaţi pe centre de jandarmi.

În urma vizitei medicale s`au constatat până eri un număr de 715 inapţi (reformaţi și improprii). Aceștia se găseau cazaţi în lagărul special de reformaţi al Liceului Comunităţii, astăzi însă urmând ca acest lagăr să fie desfiinţat, ar trebuii înfiinţate un alt număr de 12 lagăre sau să fie internaţi în Spitalul Israielit.

În rezumat deci totalul de 2565 internaţi se repartizează astfel:

720 la muncă de folos obștesc în afară de oraș.

192 meseriași daţi la diferite instituţii, aceștia dorm la domiciliu.

412 intelectuali neîntrebuinţaţi conform Statutului Evreilor, întrucât nu au fost ceruţi.

526 pentru munci locale, din care cifră sunt cuprinși 247 meseriași cari încă nu sunt întrebuinţaţi la specialităţile lor nefiind ceruţi.

715 Inapţi (reformaţi și improprii).

Toţi aceștia se găsesc astăzi internaţi într`un număr de 15 lagăre de muncă, 5 lagăre de intelectuali, un lagăr de reformaţi și un lagăr infirmerie. În afară de aceste lagăre mai există lagărul de suspecţi cu un efectiv de 36 internaţi alcătuit din cei arătaţi ca atare de Serv. Siguranţei și din cei ce s`au sustras dela munca de folos obștesc.

 

 

 

COMANDANTUL LAGĂRELOR

ȘTEFĂNESCU-DRĂGĂNEȘTI

ARHIVA INSHR-EW, RG – 25.003, MAN, Rola 326, ds. 931, fila 288.

 

 

 

Document nr. 5

ROMÂNIA

COMUNITATEA EVREILOR DIN GALAŢI                             Galaţi 22 Octombrie 1941

 

Persoană juridică de drept public

în baza Legii Cultelor din 1928

TELEFON 19.61

Nr. 862

 

 

Ref. Lagăre Internare

 

 

                         Onor.

Uniunea Comunităţilor Evreești

                     BUCUREȘTI

 

Am primit adresa Dvs. No. 1825 din 14 crt. și vă mulţumim pentru comunicarea Dvs. referitoare la numărul și felul de internare al ostatecilor evrei.-

Ne permitem a vă atrage atenţiunea că în orașul nostru nu există ostateci evrei, dar că un număr de aproape 1000 evrei se mai găsesc încă și astăzi internaţi în lagăre.-

Pentru a vă ilustra situaţiunea specială din orașul nostru, vă anexăm, în copie, un memoriu de care veţi face, total sau parţial, uzul care veţi crede de cuviinţă.

Întrucât evreii internaţi în lagăre la Galaţi, se găsesc într-o situaţie specială și unică, vă rugăm în mod stăruitor să binevoiţi a face demersurile necesare pentru desfiinţarea acestor lagăre, urmând, la rigoare, a se stabili și pentru Galaţi numărul de 15 ostateci, ce ar urma să fie internaţi prin rotaţie, săptămânal.-

Primiţi, vă rugăm, asigurarea stimei noastre.-

 

 

p. PREȘEDINTE,                      SECRETAR GENERAL,

Farm. E. Rosenberg                  Ary Kleiner

ARHIVA INSHR-EW, RG – 25.003, MAN, rola 141, ds. 2371 fila 270b.

 

 

 

Document nr. 6

UNIUNEA COMUNITĂŢILOR EVREEȘTI                           București 25 Noembrie 1941

DIN VECHIUL REGAT

Autorizată de Ministerul Cultelor cu adresa No. 29051 din iunie 1922

 

REPREZENTANŢA UNIUNII

SEDIUL: BUCUREȘTI

STR. DR. BURGHELEA No. 3

TELEFON 5.13.42.

 

No. 2044

DOMNULE GENERAL,

 

Avem onoare a vă aduce la cunoștinţă următoarele:

La începutul războiului, populaţia evreească bărbătească între 18 și 60 ani din Galaţi, a fost internată în câteva lagăre locale, utilizându-se în acest scop școlile și imobilele Comunităţii și câteva locuinţe particulare.

După diverse triaje – cari au adus la eliberarea unora – au rămas în lagăre circa 1000 oameni, cari n-au unde să fie adăpostiţi, mai cu seamă în timp de iarnă, întrucât școlile în care erau cantonaţi, au fost transformate de Comunitate în spitalele Z I Nr. 206, 207 și 208.

Ceva mai mult. Cei ce prestează munca de folos obștesc în timpul zilei trebue să suporte regim de internare în timpul nopţii, astfel încât neputându-se odihni, nici randamentul lor nu poate fi cel normal.

Avem onoare a vă ruga să binevoiţi a reexamina problema și nădăjduim că, de va fi posibil, veţi aproba desfiinţarea lagărului, iar dacă îl veţi menţine, veţi binevoi cel puţin a aproba ca cei ce prestează munca de folos obștesc să poată dormi la casele lor.

Primiţi, vă rugăm, Domnule General, asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni,

 

 

Președinte,                       Secretar-general,

Dr. W. Filderman                  M. Carp

 

 

 

5 DEC. 1941

Am cerut relaţii la Galaţi-

Și acești evrei au intrat în regimul normal-

Lagările s-au desfinţat – ei muncesc numai în oraș-

Comunicare

Col. Carp                         MINISTERUL DE RĂZBOI

                                  MARELE STAT MAJOR

                                  NR. 63206 – 26.NOV.1941 -

                                  INTRARE

 

DOMNIEI SALE

DOMNULUI GENERAL COMANDANT AL MARELUI STAT MAJOR AL ARMATEI

ARHIVA INSHR-EW, RG – 25.003, MAN, rola 142, ds. 2372, fila 173.

 

 

 

Document nr. 7

ROMÂNIA

 

PREFECTURA JUDEŢULUI COVURLUI
SERVICIUL ADMINISTRATIV

 

DOMNULUI

GENERAL COMANDANT AL

COMANDAMENTULUI III TERITORIAL

 

COMANDAMENTUL 3 TERITORIAL

REGISTRATURA GENERALĂ

8723 IN – 4 DEC. 1941

INTRARE

 

CONFIDENŢIAL

 

ii8i6. - 4.XII. 941. -

 

Dosarul NR. Nostru și iniţiativa Serv. (a se repeta în răspuns)

 

Privește:

 

II lagăr și CR.

 

M.

Desfiinţându-se lagărele de internaţi evrei, urmează a se ţine internaţi numai ostatecii, în număr de 20, care se vor schimba la fiecare 15 zile și vor fi ţinuţi sub pază la spitalul Israelit, pe răspunderea și sub îngrijirea Comunităţii evreești. -

Cei 20 ostateci se vor trage la sorţ de către conducerea Comunităţii, dintr`un număr de cca. 250-300 evrei, care urmează a fi ţinuţi ostateci pe rând. -

Comunitatea va întocmi pe a sa răspundere lista acestor evrei și va înainta Dvs., Prefecturei și Chesturei, atât această listă complectă, cât și lista celor 20 ostateci, trași la sorţ, spre evidenţă. -

Ostatecii, vor fi ţinuţi la spitalul Israelit, pe răspunderea Comunităţii, iar paza lor se va face de către Chestură prin posturi de gardieni publici care se vor înfiinţa la acel spital. -

Am dat dispoziţiuni în acest sens Comunităţii evreești din localitate și Chesturei. -

 

PREFECT,

Colonel Dumitru Goţescu

 

 

15.XII. 1941

Văzut

ARHIVA INSHR-EW, RG – 25.003, MAN, rola 325, ds 930, fila 214.

 

LAURA IOANA DEGERATU a absolvit un master în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din București, cu tema: „Cinematografia românească în anii `70 – mijloc de propagandă? Studiu de caz: Filmul Puterea și adevărul (1972)”. În prezent este cercetător știinţific la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Articole publicate: Regimul de muncă obligatorie reflectat în jurnalele de epocă ale intelectualilor evrei, revista „Holocaust. Studii și cercetări”, 2009, Tipuri de ghetouri. Studiu comparativ, revista „Holocaust. Studii și cercetări”, 2011. Co-autor „Munca obligatorie a evreilor din România. Documente”, 2013. Domenii de cercetare: regimul de muncă obligatorie al evreilor din România, fenomenul de ghetoizare din Transnistria și propaganda prin cinematografie și artă.


Google

 

Web

Sfera Politicii

 sus