Arhiva


Legi rasiale în regimul Ion Antonescu.
Munca obștească obligatorie
Arhivele Sfera Politicii
 

ALEXANDRU FLORIAN
[National Institute for Romanian Holocaust Studies „Elie Wiesel”]

 

În decembrie 1940, Decretul-lege nr. 3 984 stabilea statutul militar al evreilor. Practic, evreii din România au fost astfel excluşi de la serviciul militar. Semnificaţia acestei măsuri politice a fost extrem de puternică pentru destinul comunităţii evreieşti. Cum menţionează şi textul legii, a fost o decizie politică şi legislativă în continuarea celei privind definirea rasială a evreilor. Efectul direct era marginalizarea socio-politică, pe criterii etnice, a unui grup uman. Această lege şi celelalte care au completat-o stabileau taxe şi obligativitatea muncii obşteşti ca măsuri în locul satisfacerii serviciului militar. Deasemenea, evreii având unele profesii liberale (medici, farmacişti, ingineri, arhitecţi) utile armatei, urmau să fie folosiţi în armată potrivit specialităţii, dar cu statutul de „rechiziţionaţi”. Ei nu aveau dreptul la grade militare şi se supuneau altor reglementări. Îmbrăcau uniforma specialităţii ce o aveau, dar simbolurile aplicate indicau pregătirea şi statutul profesional. De exemplu, „medic”, pentru cei care înainte avuseseră grad de ofiţer şi „medic-ajutor” pentru aceia care dobândiseră gradul de subofiţer. Stelele de pe epoleţi au fost înlocuite cu stele în şase colţuri, ştiut fiind faptul că Steaua lui David reprezintă semnul distinctiv pentru evrei1.
Sustragerea de la plata taxelor sau de la munca obligatorie, eufemistic denumită de interes obştesc, se sancţiona în funcţie de gravitatea abaterii. Cea mai dură era „sancţiunea trimiterii în Transnistria a evreilor infractori (acei cari nu execută conştiincios munca şi se sustrag de la muncă prin orice mijloc) şi în lagăre a Românilor cari înlesnesc astfel de abateri”2. Din document transpare faptul că Transnistria a fost gândită de guvernul Antonescu ca un spaţiu pentru depozitare şi purificare etnică a României. Rezultatele aplicării legislaţiei privind excluderea evreilor din armată sunt prezentate în sinteză în Notă (doc. Nr. 7). Deasemenea, am selectat câteva documente pentru a ilustra nivelul taxelor militare la care erau obligaţi evreii, condiţiile din taberele de muncă şi sancţiunile la care se expuneau în cazul în care vroiau să fugă. Documentele prezentate sunt din Arhiva INSHR-EW.

 

In December 1940, the Law-Decree no. 3 984 set out the military status of Jews. Practically, all Jews in Romania were excluded from the military service. The meaning of this political measure was extremely powerful for the destiny of the Jewish community. As the Law text provisioned, it was a political and legislative decision continuing that regarding the racial definition of Jews. The direct consequence was the socio-political marginalization, on ethnic criteria, of a group of men. This law, as well as the others that completed it, set out charges and the compulsoriness of community service as measure for replacing the military service. Moreover, the Jews having certain liberal professions (physicians, pharmacists, engineers, and architects) useful to the army were to be used in it, according to their specialization, but holding the status “requisitioned”. They were not given the rights to military ranks, and were subject to different regulations. They were wearing the uniform of their specialization, while the symbols on it indicated their education and professional status. For example, “physician”, for those that had held the officer rank previously and “assistant physician” for those that had received the non-commissioned officer rank. The stars on the epaulettes were replaced by the six-point star, being known that the Star of David was the distinctive mark for Jews3.
The refuse to pay the charges or to perform the forced labor, euphemistically called community service, was punished accordingly to the severity of the offense. The harshest punishment was “sending the delinquent Jews (those that do no execute thoroughly the work and refuse to perform the work by any means) to Transnistria and sending the Romanians who aid the committing of these offenses to labor camps4. The document shows that Transnistria was thought by the Antonescu Government as a space for ethnic deposition and purification of Romania. The results of enforcing this legislation concerning the Jews exclusion from the army are synthesized in Note (doc. No. 7). Moreover, I selected a few documents to show the level of the military charges the Jews were forced to pay, the conditions in the labor camps and the punishments they were subject to if they wanted to escape. The documents presented belong to the INSHR-EW Archive.

 

Asupra raportului Preşedintelui Consiliului nostru de Miniştri şi al ministrului nostru secretar de stat la Departamentul justiţiei, nr.108670/1940

 

I. DECRET-LEGE
RELATIV LA STATUTUL MILITAR AL EVREILOR5

 Art. 1. Evreii, în înţelesul art. 2 din Decretul-lege din 9 august 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, indiferent de categoria din care fac parte, sunt excluşi de la serviciul militar.
Ei sunt obligaţi a plăti taxele militare statornicite prin legi, cum şi de a presta munci de interes obştesc potrivit nevoilor statului, în condiţiunile arătate în decretul-lege de faţă.
Art. 2. Sunt obligaţi de asemenea, a plăti taxele militare şi evreii care, din cauza condiţiilor
fizice, ar fi găsiţi improprii pentru serviciul militar, conf. art. 25 din legea asupra recrutării armatei, precum şi cei excluşi de la serviciul militar, conf. art. 3 din aceeaşi lege.
Art. 3. Impunerea la plata taxelor militare se face din oficiu de către Ministerul Finanţelor, după tabelele nominale de impunere întocmite de cercurile de recrutare.
Aceste tabele vor fi extrase din tabele de recensământ ce se întocmesc separat pentru evrei.
Art. 4. Obligaţiunea la plata taxelor militare sau la munci de interes obştesc durează pe tot timpul cât ceilalţi cetăţeni fac parte din elementele armatei (serviciu sub arme, completare, rezervă şi miliţii), iar cuantumul taxelor militare variază cu fiecare element al armatei, după normele ce se vor stabili prin legea asupra taxelor militare dato­rate de evrei.
Art. 5. Muncile de interes obştesc se execută în folosul Ministe­rului Apărării Naţionale ori în folosul celorlalte departamente sau insti­tuţii publice, de acord cu Ministerul Apărării Naţionale, care, prin cercurile de recrutare, ţine controlul evreilor având această obligaţiune; ele vor fi prestate potrivit normelor stabilite de Ministerul Apărării Naţionale.
Art. 6. Obligaţiunile fiscale decurg anual de la data de 1 noiembrie a anului recrutării, iar obligaţiunea de muncă de la 1 aprilie a anului următor.
Art. 7. Evreii constataţi de organele fiscale că nu pot plăti taxele militare vor fi comunicaţi până la 1 martie cercurilor de recrutare, pentru a fi întrebuinţaţi la munci de interes obştesc.
Cei arătaţi la art. 2, dovediţi insolvabili, nu vor fi chemaţi la munci de interes obştesc.
Art. 8. Pe timpul concentrărilor prelungite, mobilizare sau război, evreii pot fi utilizaţi în folosul armatei sau la munci de interes obştesc.
Specialiştii cu titluri academice (medici, farmacişti, veterinari, ingi­neri, arhitecţi etc.) vor fi folosiţi, potrivit specialităţii sau pregătirii lor, în calitate de rechiziţionaţi şi plătiţi cu o diurnă ce se fixează prin deciziune ministerială.
Tot prin deciziune ministerială se va hotăra şi în privinţa asimilării cu gradele militare a specialiştilor mai sus arătaţi.
Pentru timpul cât cei arătaţi în alineatele de mai sus sunt astfel întrebuinţaţi, se deduce cota respectivă din cuantumul taxelor militare, după normele stabilite de Ministerul Finanţelor, pe baza comunicărilor făcute de cercurile de recrutare.
Art. 9, Pe tot timpul efectuării muncilor de interes obştesc, evreii sunt supuşi atât regimului, cât şi jurisdicţiunii militare.
Art. 10. Evreii sunt excluşi, de asemenea, de la pregătirea pre-militară, fiind obligaţi, în schimb, a plăti pe timpul celor 3 ani (de la 18 ani la 21 ani) taxa prevăzută pentru premilitari în legea asupra taxe­lor militare datorate de evrei.
Cei care nu vor plăti această taxă sunt obligaţi a presta munci de interes obştesc, câte 60 zile anual, după normele stabilite de Ministerul Apărării Naţionale (Inspectoratul pregătirii premilitare).
Art. 11. Pe data publicării prezentului decret-lege, evreii de orice grad (ofiţerii şi subofiţerii activi şi de rezervă, maiştrii si submaiştrii militari, activi şi de rezervă, gagiştii militari activi şi de rezervă, trupa activă, precum şi trupa din completare, rezervă şi miliţii) se şterg din controalele armatei.
Ei se înscriu într-un registru special central al evreilor la cer­curile de recrutare respective.

........................................................................

Art. 14. Evreii aflaţi în întreprinderile   prevăzute de mobilizarea teritoriului pot fi rechiziţionaţi pentru lucru, fiind scutiţi de muncile de interes obştesc, atât pe timp de concentrări, cât şi pe timp de mobilizare sau război.
Pe timpul rechiziţionării pentru lucru, ei vor continua sa plătească taxele prevăzute de legea asupra taxelor militare datorate de evrei.
Art. 15. Un regulament va dezvolta    dispoziţiunile prezentului decret-lege.

Dat în Bucureşti, la 4 decembrie 1940.
Conducătorul Statului Român
şi
Preşedintele Consiliului de Miniştri,
general ION ANTONESCU

       Ministerul finanţelor,                Ministerul justiţiei,
G. CRETZIANU                        MIHAI A. ANTONESCU

 

Subsecretar de stat pe lângă
Ministerul Apărării Naţionale pentru Armata de Uscat,
general C. PANTAZI

Nr. 3 984
M.O., P. I, nr. 287, 5 decembrie 1940, p. 6 703—6 704

 

 

II. DECRET-LEGE
DIN 1 APRILIE 19416)
PENTRU MAJORAREA TAXELOR MILITARE DATORATE DE EVREI

Art. unic. – Taxele militare fixe, prevăzute de art. 4 din decretul-lege Nr. 132, publicat în Monitorul Oficial Nr. 17 din 21 Ianuarie 1941, se majorează şi se stabilesc după cum urmează:
1. Pentru evreii în vârstă de la 18-21, taxa militară fixă se stabileşte la 7.000 lei
anual.
2. Pentru evreii în vârstă de la 21-24 ani, taxa fixă se stabileşte la 6.000 lei anual.
3. Pentru evreii în vârstă de la 24-41 ani, taxa fixă se stabileşte la 4.000 lei anual.
4. Pentru evreii în vârstă de la 41-50 ani se stabileşte o taxă fixă de 1.000 lei anual.
Taxele militare fixe de mai sus se stabilesc şi se încasează cu începere de la 1 Aprilie 1941, deosebit de taxele militare proporţionale prevăzute de art. 4 din decretul-lege menţionat.
Dat în Bucureşti, la 30 Martie 1941.

Conducătorul Statului Român
şi
Preşedintele Consiliului de Miniştri,
General Ion Antonescu

       Ministrul finanţelor,             Ministrul justiţiei,
General de Brigadă N. Stoenescu               Const. C. Stoicescu

Nr.882.
M. O., Nr. 78 din 1 Aprilie 1941.

 

III. ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
CABINETUL MINISTRULUI

18 Iulie 1941.

Domnul General Antonescu, Conducătorul Statului, a dat dispoziţii formale ca toţi evreii ce se găsesc în lagărele de muncă şi prizonieri, să fie puşi la muncă grea.
Dacă fug se împuşcă unul din zece.
Dacă nu muncesc cum trebuie nu li se dă mâncare, nici nu sunt lăsaţi să primească sau să cumpere.
Luaţi măsuri de executare.

MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT
GENERAL DE DIVIZIE,
I. Popescu

 

 

IV. Comunicat:                                    Nr. 62321/C
Cerc. Recr. 1-8.                        din 16 Septembrie 1941

 

COMANDAMENTUL 7 TERITORIAL
către
Cercul de Recrutare

 Cu onoare se face cunoscut că nu se pot acorda învoiri evreilor aflaţi în tabere sub motivul:
- de a-şi aduce alimente;
- de a-şi aranja diferite chestiuni de interes personal, sau
- de a-şi aduce rufărie de schimb sau haine mai groase.
Având în vedere că foarte mulţi cer a fi învoiţi pentru procurarea hainelor, pentru
timp mai răcoros, vă facem cunoscut:
Toţi acei cari au nevoie vor anunţa familiile pentru a li se trimite prin colete poştale sau a li se aduce de către rude obiectele sau efectele de care au nevoie.
Comandamentul mai repetă încodată ordinele stricte date în acest sens:
- niciun evreu nu poate fi învoit şi toţi trebuie să stea în permanenţă în
taberele pentru muncă de folos obştesc.

D.C.
ŞEFUL DE STAT MAJOR
Lt. Colonel, 
V. Caragea
Şeful Bir. 2. Org. Mob.
Maior,
N. Dumitriu

 

V. MARELE STAT MAJOR              Nr. 17154/B din 19 Octomvrie 1941
Secţia a II-a     
Biroul 2

 

MARELE STAT MAJOR
Secţia  a II-a
către
Preşedinţia Consiliului de Miniştri (Cabinetul Militar)

 Am onoarea a face cunoscut:

 Prin întrebuinţarea Evreilor la munca de folos obştesc, aceştia au posibilitatea să ajungă în contact cu populaţia satelor noastre, unde vor încerca să facă propagandă comunistă sau – prin corupţie – să obţină anumite beneficii, ori să-i contamineze cu boale.
În interesul Patriei, trebuesc luate cele mai drastice măsuri pentru a face imposibilă orice apropiere a Evreilor de populaţia satelor şi în acest scop, toate organele cari întrebuinţează Evrei sunt răspunzătoare de respectarea întocmai a acestui imperativ naţional.
În consecinţă, se dispune următoarele:
- Cu începere de la primirea prezentului ordin nu se admite – sub niciun motiv - ca Evreii să locuiască în case româneşti;
- Cazarea Evreilor aflaţi la lucru se va face în afara localităţilor.
În acest scop se vor construi imediat bordeie sau barăci.
Toţi comandanţii ierarhici vor face controluri dese şi inopinate – pe teren -
arestând şi trimiţând în judecata Curţilor Marţiale pe toţi acei care vor dovedi uşurinţă în paza Evreilor, aflaţi la lucru.
Comandamentele Teritoriale, în rapoartele contrainformative lunare, vor arăta la un capitol special modul cum se aplică aceste prescripţiuni.

SUBŞEFUL MARELUI STAT MAJOR
GENERAL, 
N. Mazani
Şeful Secţiei  II-a
Lt. Colonel,
R. Dinulescu
VI. COPIE                                               Nr. 37.721
1941 luna XI ziua 13

 

COMANDAMENTUL 5 TERITORIAL
Biroul 2 Mobilizare
către
CERCUL DE RECRUTARE TECUCI

 Cu onoare se face cunoscut:
La inspecţiile făcute de C.R. Putna la detaşamentele de evrei ce lucrează la C.F.R. pe raza acestui Cerc, a constatat că evreii daţi de Dv., după cum se notează pe verso, sunt într-o stare sanitară deplorabilă şi plini de paraziţi.
Îmbrăcămintea complect degradată în special încălţămintea încât parte din ei sunt cu picioarele goale. – Nu au rufe pentru schimb. –
Din aceste cauze se înţelege că randamentul de muncă este foarte mult redus.
Pentru aceasta, vă rugăm să binevoiţi a lua măsuri în legătură cu comunitatea Evreiască locală spre a le trimite cât mai urgent cele necesare.

DIN ORDIN
ŞEFUL DE STAT MAJOR
Colonel,
(ss) T. Turturescu
Şeful Bir. 2 Mobilizare
Maior,
(ss) N. Teodorescu

Pentru conformitate
Şeful Bir. 1 Recrut. şi Pensii

 

VII. Secţia I-a
Bir.10                                       3 Iunie 1942

NOTĂ
Cu un scurt istoric asupra situaţiei juridice a evreilor şi întrebuinţarea acestora la munca obligatorie.

I. - Până la 5 Decemvrie 1940, evreii au executat serviciul militar în aceleaşi
condiţiuni ca şi ceilalţi cetăţeni ai ţării, când prin Decretul Lege No.3984/1940 s-a hotărât:
- Excluderea tuturor evreilor de la serviciul militar.
- Obligativitatea la plata taxelor militare şi prestarea muncii de folos obştesc
(munca obligatorie) în beneficiul M.A.N., sau instituţiunilor de Stat, judeţ sau comună.

II. - La data de 2 August 1941 Domnul MAREŞAL ANTONESCU, a transmis prin
Marele Cartier General ordinul No. 207 prin care a hotărât întrebuinţarea în mod activ a tuturor evreilor din ţară la munca de folos obştesc (munca obligatorie).
- Ca urmare acestui ordin, munca obligatorie a evreilor s-a desfăşurat astfel:
a) – Ministerul Afacerilor Interne, la data de 3 August 1941, a dat dispoziţiuni şi a
trimis la muncă:
- 11.124 evrei în provincie;
- 5.876 evrei în capitală.
Această situaţie a durat până la 6 August 1941 când în urma unei conferinţe de la Ministerul Afacerilor Interne, întreaga chestiune a evreilor a fost predată Marelui Stat Major.
b) – Între 6 August 1941 şi 1 Ianuarie 1942, Marele Stat Major a întrebuinţat evreii
la munci obligatorii în detaşamente de câte 500 – 2000 evrei, pentru nevoile armatei, C.F.R. şi celorlalte autorităţi de Stat, pe baza Instrucţiunilor No. 31200 din 8.VII.1941.

III. - Prin Decretul-Lege No. 3205/15.XI.1941 a luat fiinţă la Ministerul Muncii,
Inspectoratul General al Taberelor şi Coloanelor de Muncă, asupra căruia a trecut, cu începere de la 1 Ianuarie 1942, următoarele atribuţiuni:
- Înfiinţarea, organizarea, încadrarea, conducerea şi controlul taberelor de muncă;
- Repartiţia evreilor la muncă;
- Stabilirea programului de muncă al taberelor, de comun acord cu departamentele
interesate.
La Marele Stat Major, a rămas însărcinarea de a da directive Inspectoratului, de felul cum se utilizează evreii şi a controla munca obligatorie a evreilor.
Între 15 Martie şi 30 Mai, a funcţionat, pe lângă Inspectoratul Taberelor de Muncă o comisie centrală de revizuire a tuturor evreilor de ambele sexe, liber profesionişti, a celor utilizaţi în întreprinderile civile sau comerciale, aparţinând persoanelor fizice sau juridice, cât şi a celor aflate la instutuţiuni, asociaţii, fundaţiuni sau stabilimente de orice fel, hotărând pe acei evrei care sunt necesari să rămână în formaţiunile arătate mai sus.
IV. – Întrucât Inspectoratul Taberelor şi Coloanelor de Muncă a întâmpinat greutăţi şi
n-a reuşit să organizeze taberele de muncă, Domnul Mareşal ANTONESCU prin Directivele trimise cu No. 5295/M din 21 Aprilie 1942, a cerut Marelui Stat Major să înainteze propuneri referitoare la utilizarea prin concentrare a evreilor între 20 şi 40 de ani.
Pe propunerile înaintate Preşedinţiei Consiliului de Miniştri cu No. 82089 din 30 Aprilie 1942, Domnul MAREŞAL ANTONESCU a pus următoarea rezoluţie comunicată cu ordinul No. 5587/M din 7 Mai 1942:

 „CHESTIUNEA TREBUIE BINE STUDIATĂ ŞI PUSĂ LA PUNCT”.
„MARELE STAT MAJOR VA PREGĂTI ÎN CELE MAI MICI AMĂNUNTE ŞI ÎN     MĂSURA ORGANIZĂRII VA TRECE LA EXECUŢIE”.

 Începând de la 7 Mai 1942, Marele Stat Major a lucrat în spiritul Directivelor ordonate de Domnul MAREŞAL ANTONESCU şi în baza propunerilor trimise Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, astfel:
a) – S-au constituit în detaşamente de lucru a câte 500 evrei cu încadrare militară,
circa 12.000 evrei la dispoziţia Direcţiei Generale a Drumurilor şi Direcţiei Superioare a Geniului.
- În curs de organizare încă 8.000 de evrei la dispoziţia C.F.R.
b) – S-a elaborat  - în legătură cu Ministerul Finanţelor – un Decret-Lege privitor la
plata taxelor evreilor care sunt utilizaţi în diferite întreprinderi şi un alt Decret-Lege de taxele ce vor fi plătite de evreii scutiţi (bolnavii şi titraţii academici).
c)– S-au alcătuit alăturatele Instrucţiuni, în care sunt cuprinse normele ce
trebuiesc avute în vedere, atât la organizarea diferitelor detaşamente cu evrei, cât şi la rezolvarea cererilor care vin de la autorităţi, instituţii, întreprinderi, sau particulari.

V. – Secţia I-a roagă să binevoiţi a aproba:
- Comunicarea alăturatelor Instrucţiuni la toate departamentele ministeriale şi
instituţiunile de Stat, precum şi  la Comandamentele din subordine.
- Difuzarea unui comunicat prin presă, în care să se arate situaţia actuală a evreilor care prestează munca obligatorie, precum şi atribuţiunile diferitelor organe militare, în ceea ce priveşte rezolvarea cererilor referitoare la scutiri sau repartizări de evrei.

 Şeful Secţiei I-a                       Şeful Biroului 10 E
Colonel,                               Lt. Colonel,
E. Borcescu                           Ilie Dumitrescu

 


NOTE

1  Vezi Decizia ministerială nr. 23325 din 27 .01.1941, emisă de Ministerul Apărării Naţionale.
2  Din Marele Stat Major, Anexa nr. 98.500 din 14 Sept. 1942, „Lămuriri şi completări la Instrucţiunile generale nr. 55.500 din 27 Iunie 1942”, cap VII, Diverse, art. 3 (f).
3  See the Ministerial Decision no. 23325 from January 27, 1941 issued by the Ministry of National Defense
4  From the General Staff, Annex no. 98.500 from September 14, 1942, “Explanations and completions to the General Instructions no. 55.500 from June 27, 1942”, chapter VII, Miscellaneous, art. 3 (f).
5  Sergiu Stanciu (coord), Lya Benjamin (volum alcătuit de), Evreii din România între anii 1940-1944. Legislaţia antievreiască , vol I, Edit Hasefer, Bucureşti, 1993, pp. 95-97.
6  Arhiva Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”

 

ALEXANDRU FLORIAN – Prof. univ., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, director general, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”.


Google

 

Web

Sfera Politicii

 sus