Alegerile prezidenţiale 2009

Turul 2 al alegerilor prezidenţiale din 2009:
fraudare sau consecvenţă în opţiuni?
 

Claudiu Herţeliu, Alexandru Isaic-Maniu,
Daniel Traian Pele şi Tudorel Andrei

Abstract:
This article intends to present a quantitative analysis of the second round of the presidential elections in 2009. Besides the statistical information provided by BEC for the second round, we also took into account information related to the results of local elections in 2008. The main objective is to identify, through statistic methods, a possible correlation between the prevalent votes flow for a given candidate, as well as variables such as: the political affiliation of the local mayor, the special sections votes, canceled votes, the residence environment, the size of the locality etc.

Keywords: Traian Băsescu, Mircea Geoană Presidential elections in 2008, quantitative approach, mathematical model, locality

1. Contextul general

Pe 6 decembrie s-a desfăşurat turul doi al alegerilor prezidenţiale ca (pen)ultim act dint-un an electoral deosebit de bogat.

Tabloul (de-acum cunoscut al alegerilor) s-a repetat şi în 2009, în mare parte cu aceiaşi actori-partide şi politicieni, dar cu tuşe mult îngroşate: o campanie virulentă marcată de o luptă verbal agresivă între participanţii la dezbateri, absenţa în dezbateri a temelor europene  importante, acuze de corupţie între partide, fonduri uriaşe (ne)declarate a fi utilizate în campaniile de promovare, poziţii tot mai vizibil partizane ale unor posturi de televiziune, sondaje de opinie ce se contrazic – funcţie de firma organizatoare şi de partidele aflate, într-un fel sau altul, alături, sau în spatele acestora, exit-poll-uri tendenţioase în speranţa momirii/descurajării electoratului, părăsiri de tabere, reorientări ale unora dintre candidaţii eliminaţi în primul tur şi devenţi brusc din adversari de neîmpăcat în aliaţi de nădejde.

La tot acest film – aflat parcă „în reluare”, apar, alături de elementele cunoscute, precum acuze de vot pe liste speciale, turismul electoral cu autobuze şi microbuze etc. şi elemente inedite cum ar fi votul concentrat către un candidat în mici localităţi, rurale îndeosebi, în care parte din populaţie lucrează în străinătate şi au venit acasa de sărbători sau din cauza crizei din ţările în care lucrează temporar, sau proporţia ridicată a voturilor anulate¹ şi nu în ultimul rând rezultatul voturilor din străinătate.

În premieră, partidul (PSD²) şi candidatul perdant contestă, pe motiv de fraudă („frauda infernală“, „camioane  de probe“), rezultatul alegerilor la Curtea Constituţională (CC). Curtea Constituţională respinge cererea PSD de anulare a alegerilor, iar în urma analizării documentaţiei depuse în sprijinul contestaţiei, CC solicită, iar Biroul Electoral Central (BEC) procedează la renumărarea voturilor anulate. Din cele 138.476 voturi declarate nule, 2137 sunt declarate valide (1,54% din voturile nule), din acestea 1169 (55,0% din voturile declarate valide) fiind în favoarea candidatului Traian Băsescu (TB)(, iar 968 (45,0%) în favoarea lui Mircea Geoană (MG). După validarea alegerilor de către CC acuzele nu s-au încheiat, social–democraţii emiţând alte solicitări cum ar fi: expertizarea grafologică a declaraţiilor pe propria răspundere a votanţilor din secţiile speciale şi compararea CNP-urilor din secţiile de vot obişnuite cu cele din secţiile speciale şi alte cereri practic imposibil aplicat. Au fost aduse şi acuze hilare precum: „la PD-L sistemul de fraudare a funcţionat mai bine” – V. Ponta.

Ultima acuză, asupra căreia vrem să stăruim în continuare, prin interpretarea statistică a rezultatelor alegerilor, o reprezintă suspectarea rezultatul votului în favoarea unuia dintre candidaţi legat de culoarea politică a primarului respectivei localităţi.

2. Metodologie şi surse de date

Informaţia statistică analizată a fost constituită pe baza rezultatelor din turul 2³ (6 Decembrie 2009) al alegerilor prezidenţiale din 2009. Informaţia a fost furnizată de către BEC⁴. Nivelul de detaliere utilizat a fost localitatea (municipiu, sector, oraş, comuna, străinătate⁵). De asemenea au fost colectate şi informaţii relativ la rezultatele alegerilor locale⁶ din 2008 organizate pentru funcţia de primar⁷ (ne-a interesat culoarea politică a câştigătorului⁸). Evident că variabila legată de culoarea politică a primarului nu are sens pentru voturile din străinătate. A existat şi o comună⁹ din judeţul Timiş înfiinţată după alegerile locale din 2008 şi pentru care au fost organizate alegeri locale ulterior. S-a luat în considerare în acel caz culoarea politică a primarului de la acele alegeri (UDMR). A rezultat astfel o bază de date având 3186 de cazuri cu câteva zeci de variabile¹⁰ primare iniţiale. Ulterior pentru analiza datelor aceste variabile primare au fost transformate în variabile derivate fie prin calcularea unor procentaje (a voturilor obţinute de un candidat, a voturilor exprimate în secţiile speciale, a voturilor anulate etc.) fie prin recodificări şi transformarea unor variabile polihotomice în unele binare (apartenenţa unui primar¹¹ fie la PSD+PC fie la PD-L fie la PNL fie la UDMR+FCM¹² etc).

Acest volum destul de mare de date disponibile a fost apoi analizat mai puţin prin metode descriptive (pentru că volumul articolelor – mai ales de presă – sau a analizelor vehiculate după anunţarea rezultatelor este unul destul de ridicat) şi mai mult prin utilizarea metodelor analitice (de ex.: regresie şi corelaţie/ asociere).

Analiza a fost efectuată utilizând diverse produse software de specialitate (SPSS, E-views şi SAS¹³).

3. Analiza datelor

Una dintre ipotezele pe care am dorit să le testăm prin interpretarea informaţiei statistice disponibile o reprezintă identificarea unei asocieri sau corelaţii semnificative între aparteneţa politică a primarilor localităţilor şi apetenţa voturilor din secţiile de votare speciale sau  opţiunea exprimată prin vot de către electoratul localităţii în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 6 decembrie 2009 către unul din cei doi candidaţi.

O posibilă dimensiune negativă a posibilităţii de vot în secţiile speciale¹⁴ a fost analizată de către noi prin introducerea, ca variabilă explicativă în modelele de regresie construite, a ponderii pe care Traian Băsescu a obţinut-o în secţiile de votare speciale.

Prin modelele dezvoltate în cadrul acestui articol încercăm în egală măsură să formulăm răspunsuri la o serie de întrebări, precum:
• Cine a fost avantajat de nivelul prezenţei la vot, în general şi de nivelul mai ridicat din turul al doilea, în special?
• Electoratul câştigătorului a fost unul preponderent urban¹⁵?
• Există un model comportamental al electorilor în funcţie de mărimea localităţii?
• Au influenţat într-o măsură semnificativă voturile anulate rezultatele alegerilor de la nivelul fiecărei localităţi?

Secţiile de votare speciale
Într-o primă etapă au fost rulate câteva proceduri pentru a analiza informaţiile legate de voturile din secţiile speciale în turul al doilea. Pentru aceasta au fost utilizate următoarele variabile derivate: procentajele obţinute de cei doi candidaţi; ponderea voturilor din secţiile speciale în totalul voturilor exprimate în localitatea¹⁶ respectivă precum şi patru variabile dihotomice relativ la afilirea politică a primarului respectivei localităţi (PD-L, PNL, PSD+PC sau UDMR+FCM¹⁷). Pe baza acestor variabile s-au calculat coeficienţii de asociere ce sunt prezentaţi în tabelul 1.

Tabel 1. Coeficienţi de asociere Kendall¹⁸

Note: (**) asociere semnificativă din punct de vedere statistic cu un prag de semnificaţie de 0,01
(*) asociere semnificativă din punct de vedere statistic cu un prag de semnificaţie de 0,05

Având în vedere faptul că procentajul de voturi ale unui candidat se poate scrie ca o combinaţie liniară a procentajului obţinut de contracandidat şi deoarece coeficientul Kendall măsoară o asociere liniară, nivelul coeficienţilor obţinuţi pentru procentajele celor doi candidaţi în relaţie cu celelalte variabile incluse în analiză sunt practic în oglindă¹⁹. Constatăm că procentajul obţinut de către Băsescu înregistrează corelaţii semnificative din punct de vedere statistic (la un prag fixat la 0,01) cu toate variabilele incluse în demers cu excepţia variabilei care arată dacă localitatea are primar UDMR+FCM²⁰. După cum era de aşteptat legătura este direct proporţională cu variabila care semnalează un primar de coloratura PD-L (+0,33) şi invers proporţională cu variabilele ce indică primari PNL (-0,10) sau PSD+PC (-0,26). De remarcat faptul că nivelul în valoare absolută pentru primarii PNL este mai mic fapt care semnealează o implicare la cote ceva mai reduse a respectivilor primari pentru candidatul din alianţă.

Demn de luat în considerare este coeficientul de asociere între ponderea voturilor din secţiile speciale şi ponderea voturilor obţinute de TB în secţiile speciale. Valoarea obţinută este de -0,04. Deşi este foarte mică totuşi este semnificativă din punct de vedere statistic cu o probabilitate mai mare de 99%. Aceasta înseamnă că totuşi pe măsură ce voturile din secţiile speciale au avut o pondere mai mare în totalul voturilor exprimate în localitatea respectivă, voturile obţinute de către TB tind să scadă²¹.

Pentru cititorii interesaţi, în Anexa 1 este prezentată lista celor 23 de localităţi/ zone unde ponderea voturilor de pe listele speciale a depăşit 30%. Dacă în ceea ce priveşte voturile din străinătate e natural ca procentul să fie 100% sau în ceea ce priveşte prezenţa pe listă a unor staţiuni turistice (Predeal sau Băile Tuşnad) situaţia este explicabilă, puţin mai stranie este prezenţa a 7 localităţi din judeţul Mehedinţi şi a 5 localităţi din judeţul Olt (niciuna dintre ele cu rezonanţă turistică). Interesant este că nu în toate cazurile aceste „aglomerări” de la secţiile speciale duc la rezultate concordante cu coloratura politică a primarului din respectiva localitate; însă discordanţele dacă apar la aceste 23 de localităţi, de fiecare dată îi sunt favorabile lui TB²².

În figura 1. este prezentată distribuţia localităţilor pe grupe după ponderile voturilor din secţiile de votare speciale şi în funcţie de coloratura politică a primarului localităţii. Informaţia statistică detaliată pe baza căreia s-a construit acest grafic este disponibilă în Anexa 2.

Remarcăm faptul că o notă discordantă faţă de modul general de manifestare este vizibilă în rândul localităţilor cu primari UDMR sau FCM. În două treimi din aceste localităţi ponderea voturilor din secţiile speciale nu a depăşit 5% din voturile total exprimate, iar în 95% dintre localităţi nu s-a depăşit bariera de 10%.

Figura 1. Distribuţia localităţilor pe grupe după ponderea voturilor din secţiile speciale şi culoarea politică a primarului respectivei localităţi [Click aici pentru mărire]

Relativ la localităţile cu primari PD-L iese în evidenţă faptul că 7,69% dintre acestea au avut ponderi ale voturilor exprimate în secţiile speciale la un nivel situat între 15,01 şi 20% iar în 1,76% dintre localităţi s-au înregistrat chiar niveluri între 25,01 şi 30%. Localităţile cu primari PNL în proporţie de aproape 45% au înregistrat ponderi ale votanţilor în secţiile speciale între 5,01 şi 10% şi ceva mai puţin de o cincime dintre localităţi au avut un nivel cuprins între 10,01 şi 15% de voturi în secţiile speciale. În cazul localităţilor cu primari PSD+PC remarcăm asemănarea cea mai mare cu nivelul naţional²³ două treimi dintre acestea având ponderi ale voturilor exprimate în secţiile speciale de până la 10%.

Descrierea rezultatelor cu ajutorul unui model matematic
În continuarea analizei am utilizat analiza de regresie pentru a identifica posibila legatură între o serie de variabile independente şi variabila rezultativă – procentul obţinut de Traian Basescu²⁴ în respectiva localitate.

Modelul de regresie folosit este următorul:

Y_i = β₀ + β₁ + β₁X_1i + β₂X_2i + β₃X_3i + β₄X_4i + β₅X_5i + β₆X_6i + β₇X_7i + β₈X_8i + β₈X_8i + β₉X_9i + β₁₀X_10i + β₁₁X_11i + ε_i

Unde:
Y_i – procentul voturilor obţinute de către Traian Băsescu în localitatea i
X_1i – procentul de prezenţă la vot pentru electorii din localitatea i
X_2i – procentul voturilor obţinute de către candidatul Traian Băsescu în secţiile speciale din localitatea i
X_3i – procentul voturilor anulate în localitatea i
X_4i – ponderea voturilor din secţiile speciale în totalul voturilor valabil exprimate din localitatea i
X_5i – ponderea voturilor din urnele speciale în totalul voturilor valabil exprimate din localitatea i
X_6i – o variabilă binară ce descrie apartenenţa primarului localităţii i la PDL
X_7i – o variabilă binară ce descrie apartenenţa primarului localităţii i la PNL
X_8i – o variabilă binară ce descrie apartenenţa primarului localităţii i la PSD+PC
X_9i – o variabilă binară ce descrie apartenenţa primarului localităţii i la UDMR sau FCM
X_10i – o variabilă binară ce descrie mediul de rezidenţă pentru localitatea i (0-rural, 1-urban)
X_11i – mărimea localităţii, descrisă printr-o variabilă nenumerică măsurată pe scală ordinală, cu următoarele atribute:

1 - mai puţin de 1000 electori          5 - între 10000 şi 30000 electori
2 - între 1000 şi 3000 electori         6 - între 30000 şi 100000 electori
3 - între 3000 şi 6000 electori         7 - între 100000 şi 200000 electori
4 - între 6000 şi 10000 electori       8 - peste 200000 electori

Rezultatele estimării modelului sunt prezentate în tabelul de mai jos (menţionăm că rezultatele în detaliu – inclusiv modul de distribuţie a rezidurilor şi a probabilităţilor cumulate ale acestora – sunt disponibile în Anexa 3.).

Tabel 2. Sumarul rezultatelor estimării modelului de regresie

Din analiza rezultatelor estimării se pot distinge următoarele concluzii:
• Modelul explică în proporţie de 62% variaţia procentajului obţinut de către candidatul Traian Băsescu.
• Modelul estimat se dovedeşte a fi valid cu probabilitate de cel puţin 99%.
• Se pot distinge trei factori care nu influenţează semnificativ procentul obţinut de către  Băsescu: mărimea localităţii, faptul că localitatea are primar UDMR sau FCM²⁵ şi mediul de rezidenţă²⁶.
• Există trei factori semnificativi ce influenţează în sens direct proporţional procentul obţinut de către Traian Băsescu: faptul că primarul localităţii respective are orientare politică PDL, ponderea voturilor din secţiile speciale în totalul voturilor exprimate în acea localitate şi procentul obţinut de către TB în secţiile speciale. Astfel, în localităţile în care primarul este afiliat PDL, procentul pentru Traian Băsescu a fost mai mare, în medie, cu 1,88% decît în celelalte localităţi. De asemenea, un procent în plus obţinut în secţiile speciale a contribuit la creşterea procentului final pentru TB cu 0,6% şi un procent în plus din punct de vedere al ponderii voturilor exprimate în secţiile speciale faţă de numărul total de voturi exprimate în localitatea respectivă conduce la o creştere a procentului final pentru TB cu 0,13%.
• Facem menţiunea că în baza de date voturile din secţiile din străinătate au fost înregistrate, însă nu incluse la analiza pe baza regresiei urmare a absenţei de valori la unele variabile precum: culoarea politică a primarului, procentul de prezenţa la vot, mărimea localităţii etc.
• Toţi ceilaţi factori semnificativi din model au avut un impact negativ asupra procentului obţinut de către TB.
• Astfel, în localităţile unde primarul este de culoare politică PSD+PC, procentul obţinut de către TB a fost, mai mic, în medie cu 5,86% faţă de celelalte localităţi.
• Aceeaşi concluzie esta valabilă şi pentru localităţile unde primarul este afiliat PNL (un decalaj de 4,4%). Valoarea inferioară pentru localităţile cu primari PNL s-ar putea explica şi prin faptul că totuşi finalistul sprijinit ad hoc de PNL nu era Crin Antonescu (CA), probabil valorile coeficientul s-ar fi inversat dacă în turul 2 ar fi fost prezent CA.
• De asemenea, ponderea voturilor exprimate cu ajutorul urnei speciale în totalul voturilor din respectiva localitate afectează negativ rezultatul final al lui TB. O creştere cu un procent a acestei ponderi conduce la scăderea rezultatului final al lui TB cu 0,28%.
• Prezenţa la vot nu a fost un factor care să fi afectat în mod direct proporţional procentul obţinut de către TB. Dimpotrivă, la o creştere cu un procent, în medie, a prezenţei la vot, procentul pentru TB a scăzut cu 0,06%.
• Mai mult, ponderea voturilor anulate se dovedeşte a fi un alt factor cu influenţă negativă asupra rezultatului obţinut de către TB. Astfel, la o creştere medie cu 1% a voturilor anulate, rezultatul final se micşorează cu ceva mai mult de 2%. Această aserţiune este sprijinită şi de rezultatele renumărării voturilor anulate iniţial de către BEC. În urma acestei operaţiuni TB şi-a mai mărit avansul cu câteva voturi.²⁷
• O concluzie interesantă din punctul de vedere al ierarhizării factorilor din model în funcţie de gradul de impact asupra procentajului obţinut de către TB este emanată din analiza coeficienţilor de regresie standardizaţi. Practic, aceşti coeficienţi sunt obţinuţi estimând modelul folosind variabilele standardizate (transformate astfel încât să aibă media 0 şi varianţa 1), iar comparaţia între valorile acestora devine astfel posibilă.
• Se poate observa că factorul cu cel mai mare impact negativ asupra procentului obţinut de către TB este faptul că primarul localităţii are afiliere PSD+PC (coeficientul este -0.237), iar factorul cu cel mai mare impact pozitiv este procentul obţinut în secţiile speciale (coeficientul este 0.609).
• Din punct de vedere econometric, modelul trece testele specifice²⁸. Astfel, se pot respinge ipotezele de multicoliniaritate şi heteroscedasticitate, iar ipoteza de distribuţie normală a rezidurilor se verifică.

4. Concluzii

Obiectivul prezentului material a fost verificarea semnificaţiei statistice şi interpretarea rezultatelor testelor şi procedurilor statistice referitoare la rezultatele finale obţinute după numărarea voturilor la alegerile prezidenţiale, turul al II-lea, 6 decembrie 2009. O analiză a profilului şi comportamentului electorilor diverse particularităţi (gen, vârstă, educaţie, ocupaţie, etnie, religie, mediu redidenţial etc.) poate fi efectuată numai în baza unei anchete focalizate pe acest subiect sau pe baza rezultatelor de la exit-poll-urilor (care de data aceasta au oferit rezultate apropiate de eroarea maxim admisibilă autodeclarată).

Sumarizând, se pot face următoarele aprecieri finale:
• Culoarea politică a primarului a avut o influenţă semnificativă asupra voturilor obţinute, fapt ce poate fi intepretat şi ca o consecvenţă în opţiunile electoratului manifestate în mod repetat;
• Secţiile speciale au avut o influenţă semnificativă în stabilirea rezultatului final;
• Prezenţa la vot a avantajat pe candidatul MG care a avut în sprijinul său o largă coaliţie (PSD+ PC, plus o cotă din electoratul PNL şi a altor partide);
• Deşi amploarea utilizării urnelor speciale a fost redusă, rezultatele indică faptul că această procedură de vot l-a avantajat pe MG;
• Mărimea localităţii nu a influenţat semnificativ opţiunea electorală pentru un candidat sau altul;
• Spre deosebire de alegerile prezidenţiale precedente, unde analizele ulterioare au dovedit că TB şi-a câştigat mandatul în principal cu ajutorul electoratului urban, la aceste alegeri am asistat la o tendinţă de deplasare a opţiunilor.

O încercare de răspuns la interogaţia din titlu este greu de formulat. Ar putea fi aduse argumente şi de o parte şi de alta. Culoarea politică a primarului poate explica şi o mobilizare suplimentară a electorilor dar şi o consecvenţă în opţiuni din partea acestora. Volumul voturilor exprimate în secţiile speciale poate fi explicat prin preponderenţa acestor secţii în mari centre universitare sau economice, unde prevalenţa persoanelor cu situaţia locativă clarificată la organele abilitate este la un nivel redus. Deşi (după cum este vizibil în Anexa 1) uneori ponderea voturilor din secţiile speciale poate părea spectaculoasă, volumul absolut al acestor voturi²⁹ nu este de natură a schimba semnificativ rezultatele finale. Analiza poate fi aprofundată doar prin interpretarea rezultatelor unor anchete sociologice suplimentare.

Anexa 1
Localităţi/ zone unde ponderea voturilor în secţiile speciale a depăşit 30%

Sursa de date: BEC (2008 şi 2009) cu prelucrări suplimentare ale autorilor

Anexa 2
Distribuţia localităţilor pe grupe după ponderea voturilor din secţiile speciale şi culoarea politică a primarului respectivei localităţi

Sursa de date: BEC (2008 şi 2009) cu prelucrări suplimentare ale autorilor

Anexa 3
Rezultatele estimării modelului de regresie
Model Summaryb

[Click aici pentru mărire]

[Click aici pentru mărire]

Claudiu Herţeliu - Lect. dr., Academia de Studii Economice, Bucureşti.

Alexandru Isaic-Maniu - Prof. dr., Academia de Studii Economice, Bucureşti.

Daniel Traian Pele - Lect. dr., Academia de Studii Economice, Bucureşti.

Tudorel Andre - Prof. dr., Academia de Studii Economice, Bucureşti.

 sus