CUPRINS nr. 134

ARHIVA

Semn de īntrebare


Semn de īntrebare
 

 

1. Ce reprezintă coaliţia guvernamentală PSD-PD-L pentru regimul democratic din Romānia?

2. Cum poate fi caracterizat  raportul īntre guvern şi preşedinţie?

3. Care sunt elementele pozitive şi care sunt elementele negative ale guvernului Boc după 100 de zile de guvernare?

4. Consideraţi că coaliţia va mai rămāne īn această formulă după alegerile prezidenţiale ?

Dan Pavel - Predă ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. A īnfiinţat la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Facultatea de Ştiinţe-Politice, Administraţie Publică şi Jurnalism, īmpreună cu Emil Boc şi Vasile Puşcaş. Fost redactor-şef adjunct şi fondator al publicaţiilor 22, Sfera Politicii, Polis. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romānia. Īn prezent, coordonează firma de consultanţă politică, DDHM Strategic Consulting..

1. Īn mod normal, actuala coaliţie ar trebui să contribuie la consolidarea regimului democratic din Romānia. Īn ciuda premiselor favorabile, sīnt anumiţi factori care semnalează mai degrabă subminarea democraţiei. Actuala coaliţie executivă dintre PD-L şi PSD consfinţeşte sfīrşitul clivajului care a īmpărţit politica romānească īn două tabere: tabăra Iliescu – FSN/ FDSN/ PDSR/ PSD  (partidul hegemonic de la īnceputurile democraţiei noastre) şi tabăra care s-a opus celei de mai sus (grupată mai īntīi īn Convenţia Democratică, iar apoi īn Alianţa DA). Am analizat pe larg acest clivaj īn mai multe texte (de pildă, īn volumul „Nu putem reuşi decīt īmpreun㔠īn textul „Noul sistem” din Sfera Politicii, nr. 131). S-au reunit cele două ramuri desprinse īn 1992 din Frontul Salvării Naţionale, īn ciuda raporturilor antagonice reale, care au făcut ca multă vreme īn Statului PD să fie īnscris un tabu matrimonial: interdicţia de a face coaliţie cu PDSR/PSD. Īntr-o democraţie, doar coaliţiile cu partidele antisistem sunt imposibile.

Din punctul de vedere al teoriei coaliţiilor partidelor, este coaliţia cu cel mai mare procentaj, care depăşeşte cu mult majoritatea absolută īn Parlament, făcută cu cel mai mic număr de partide. Faptul că s-au discutat practic toate formulele de coaliţie posibile īntre partidele parlamentare din 2008 ne arată că s-au şters practic diferenţele majore īntre principalele formaţiuni politice. Majoritatea confortabilă deţinută de actuala coaliţie ar trebui să fie factorul crucial pentru īndeplinirea agendei democratizării, care include şi reforma justiţiei şi reforma administraţiei. Majoritatea deţinută de actuala coaliţie ar trebui să reprezinte un avantaj major īn condiţiile extinderii īn Romānia a crizei financiare şi economice mondiale. Neīnţelegerile şi certurile publice dintre cele două partide ne arată că logica fundamentală a coaliţiilor nu contează prea mult pentru responsabilii politici. Un eşec al coaliţiei ar fi dezastruos nu doar pentru cele două partide, ci pentru regimul democratic din ţara noastră, unde īncrederea īn instituţiile democraţiei, īn particular īn partide, este oricum extrem de scăzută. Īmpotriva stereotipurilor mediatice, trebuie arătat că īn cele două partide există politicieni de anvergură, cu experienţă. Mai puternice sīnt īnsă anumite grupuri de interese, chiar grupuri de presiune, din cele două partide. Ele provoacă tulburările. La aceasta se adaugă mai mulţi factori personali, sentimente şi resentimente īntre diferiţi lideri. Acestea sīnt semne ale infantilismului politic, care pot ruina o democraţie. Rămīne de văzut dacă liderii de anvergură vor reuşi sau nu să se impună.

2. De vreo cīteva luni coordonez un proiect de cercetare din cadrul „Fundaţiei Horia Rusu” care se ocupă de relaţiile dintre preşedinte şi premier. Bicefalitatea executivă a fost influenţată īn aceşti ani īn primul rīnd de raporturile personale, apoi de cele politice. Īn prezent, īn cadrul raporturilor interexecutive există o anumită discordanţă: raporturile dintre Preşedintele Traian Băsescu şi Primul Ministru Emil Boc sunt atīt de „armonioase” īncīt se apropie de ceea ce ar fi vrut acelaşi preşedinte să se petreacă şi īn raporturile cu Primul Ministru Tăriceanu, īnainte de 2008, ceea ce caracterizează şi relaţiile cu miniştrii pedelişti; īnsă raporturile lui Băsescu cu miniştrii PSD sīnt influenţate negativ de conflictele dintre cele două partide ale coaliţiei. Cu toate acestea, guvernul īşi vede de treaba sa, guvernează, are iniţiative legislative, īncearcă să ia măsuri anticriză. Dacă prioritatea următorilor ani va fi īndeplinirea agendei guvernamentale, practic animozităţile dintre cele două partide ale coaliţiei vor fi minimalizate. Īnsă campaniile electorale pentru europarlamentare şi mai ales pentru prezidenţiale complică mult lucurile. Rezultatele alegerilor pot influenţa decisiv totul.

3. Pe Emil Boc īl cunosc bine de mulţi ani, de pe vremea cīnd īntr-o echipă restrīnsă de patru universitari (doi seniori, Vasile Boari şi Vasile Puşcaş, doi juniori, Emil Boc şi cu mine) ne-am asumat iniţiativa īnfiinţării primei facultăţi de ştiinţe politice din Romānia, īn cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, cu sprijinul substanţial al rectorului Andrei Marga. De aceea, l-am urmărit īn toţi aceşti ani cu interes şi - de ce să nu recunosc? – cu simpatie. Nu am īnţeles ironiile şi răutatea unora cīnd se raportează la Boc. Un politician trebuie analizat pentru realizările sale. Emil Boc este unul dintre cei mai valoroşi politicieni din această ţară. Tot timpul a crescut. Īntre deputaţii Parlamentului Romāniei este īn Top 10, cu iniţiative legislative, cuvīntări, interpelări şi īntrebări către guvern, cu luări de poziţie substanţiale, interviuri, participări la emisiuni, mereu īn cunoştinţă de cauză. Aşa l-a remarcat şi Băsescu. Apoi a urmat pentru el testul decisiv al carierei: l-a īnfrīnt īn alegerile locale pe primarul īn funcţie al Clujului, Gheorghe Funar, un om cu umor, dar un politician retrograd, care a făcut mult rău capitalei Transilvaniei. Īn afară de Băsescu, nu a mai existat īn PD vreun politician care să obţină o performanţă asemănătoare. Pasul īnapoi făcut de Stolojan, după nominalizarea ca premier, l-a pus pe Boc īn postura de a-şi asuma o funcţie teribilă, cu atīt mai greu de īndeplinit cu cīt el este un om loial, ceea ce īn relaţiile cu Băsescu devine adesea un dezavantaj. Partea pozitivă a guvernului prezidat de Boc este legată de seriozitatea şi meticulozitatea premierului. Este un om care face, un om de acţiune. Se vede īnsă că acolo sīnt prea multe capete şi influenţe: multe dintre iniţiativele guvernului de coaliţie arată lipsa unei gīndiri coerente, o anumită grabă şi un grad incredibil de improvizaţie. Unii spun că de fapt nu este vorba de guvernul Boc, ci de guvernul Băsescu, sabotat de Geoană. 100 de zile nu reprezintă īnsă o perioadă prea lungă, iar performanţa instituţională a unui guvern trebuie judecată pe perioade mai lungi, mai ales sub forma bilanţului final. Aşa că putem să mai avem surprize, nu doar neplăcute. Nu īi doresc lui Emil Boc să devină la un moment dat „ţapul ispăşitor.”

4. Depinde mai mulţi factori, de mai multe variabile independente: de rezultatele alegerilor, iar īn mod decisiv de realegerea lui Băsescu ori de alegerea unui alt preşedinte; de inteligenţa politică a liderilor importanţi ori de lipsa ei; de convergenţa ori divergenţa intereselor variate din cadrul celor două partide. Există īnsă factori mult mai importanţi decīt rezultatul alegerilor prezidenţiale. Dacă Romānia iese cu bine din actuala criză, meritele vor reveni īn primul rīnd Guvernului şi Parlamentului. Una dintre erorile comise īn anii din urmă a fost că am dat prea multă atenţie Preşedinţiei şi Preşedintelui īn funcţie. Instituţia fundamentală a democraţiei este Parlamentul. Guvernul este instituţia pragmatică, menită să rezolve practic problemele oamenilor şi să execute legile votate de Parlament. Īntr-o democraţie, soarta unei coaliţii executive şi legislative ar trebui să depindă īn primul rīnd de activitatea din Guvern şi din Parlament. Dacă cele două instituţii īşi īndeplinesc funcţiile, rezultatele alegerilor prezidenţiale au o importanţă secundară. Şi am să īnchei răspunsurile cu o īntrebare, adresată celor care au citit acest text: oare de ce nu se petrec lucrurile astfel?.

 

Google

 

Web

Sfera Politicii

 sus