Tema Europeana

Uniunea Europeana si procesul de extindere
 

ALINA BUZAIANU

This article analyzes the UE’s enlargement process, with its consequences regarding the political institutions and the life of its citizens. There is an entire set of problems related with these issues, starting with fears and “euromyths” all the way to the difficulties raised by the monetary union and economic growth. The conclusion is that there are good chances for the European Union to reach the conditions of strong political and economical power in the second decade of the XXIst century.

Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in 1951 intre sase state europene: Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda. Dupa cinci valuri de aderari (1973: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie; 1981: Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria), UE are acum 25 de State Membre si se pregateste pentru cea de a sasea extindere. Acest proces are ca scop extinderea pasnica a zonei de stabilitate si prosperitate catre noi membri. State candidate in acest moment: Bulgaria, Romania, Turcia si, recent, Croatia.

Numarul statelor membre ale Uniunii Europene a crescut de la 15 la 25, odata cu cea de-a cincea extindere a UE din data de 1 mai 2004. Extinderea este un pas important in constructia unei Uniuni Europene mai puternice si mai competitive, necesara pentru stabilizarea intregului continent european, consolidarea pacii si democratiei, intarirea economica si dezvoltarea durabila, precum si pentru asimilarea diversitatii culturale si istorice europene.

A fost un proces de durata si impreuna cu toate celelalte entitati implicate, reteaua Camerelor de Comert europene a contribuit din plin la pregatirea procesului de aderare.

O pregatire adecvata pentru acest eveniment este cheia succesului procesului de extindere a UE. Cu cat firmele sunt mai bine informate, cu atat ele vor fi mai competitive pe Piata Unica Europeana. Si cu cat sunt mai performante, cu atat vor beneficia mai mult de prevederile procesului Lisabona.

Data de 1 Mai 2004 reprezinta un punct de referinta istoric si deosebit de important pentru dezvoltarea Uniunii Europene (UE). Prin integrarea a 10 noi tari din Europa Centrala si de Est si bazinul Mediteranean, Uniunea Europeana impune acum celor 25 de state valori comune de libertate, democratie, respectarea legii si a drepturilor omului. Acest val de extindere reprezinta o realizare unica – inseamna unitate in diversitate si in acelasi timp, un angajament luat pentru promovarea prosperitatii continentului nostru prin pace, securitate, solidaritate si stabilitate pentru toti cetatenii europeni.

Ce reprezinta extinderea pentru “vechile” State Membre (EU 15)?

Extinderea este o evolutie naturala, fireasca, care aduce sfarsitul divizarii continentului nostru – consecinta a celui de-al doilea Razboi Mondial – si are un impact la toate nivelurile care fac referire la soarta continentului nostru. Extinderea, largirea zonei de pace, securitate si prosperitate, pe care Uniunea a adus-o Europei va asigura securitatea tuturor popoarelor europene¹. Cu o noua populatie de 450 de milioane de locuitori, Uniunea reprezinta cea mai mare piata interna din lume; aceasta Piata unica extinsa reprezinta aproape 19% din comertul mondial. Accederea celor 10 noi tari este preconizata a avea ca efect pentru Europa celor 25, cresterea produsului intern brut per total (PIB) cu 4-5%, crestere ce va fi corelata cu scaderea PIB-ului mediu pe cap de locuitor la 92% fata de UE 15. In orice caz, aceasta pierdere in cadrul PIB-ului ar trebui sa fie repede compensata de implementarea regulilor Pietei Unice si de accesul mai bun al afacerilor pe piata, situatie care este de asteptat sa conduca la o crestere in eficacitate printr-un nivel mai ridicat al concurentei. Cresterea concurentei ar trebui sa fie un semn pozitiv pentru consumatorii europeni, in privinta preturilor, diversitatii si calitatii bunurilor si serviciilor existente pe piata, in timp ce la fel de bine poate asigura o protectie consistenta si la un nivel mai ridicat pentru consumatorul european. Conditiile generale pentru desfasurarea afacerilor au fost imbunatatite printr-un cadru larg extins, liberalizat privind investitiile si stabilitatea macroeconomica. Un mediu legal mai sigur precum si solidaritatea cu regiunile mai putin dezvoltate va contribui la o crestere economica generala sustinuta. Rolul Uniunii in afacerile mondiale – in afacerile externe, protectia cetateanului, politica comerciala si alte domenii ale guvernarii globale – va fi in buna masura intarit. Noile State Membre vor imbogati Uniunea Europeana prin mostenirea reprezentata de diferitele limbi, culturi, traditii sau tezaure. Astfel, Uniunea devine mai mare si este considerata ca fiind un factor pozitiv integrarea celor 10 noi membri in UE.

Ce impact are extinderea asupra vietii cotidiene?

De acum inainte, toti cetatenii Uniunii Europene vor avea posibilitatea de a trai, calatori, munci si studia cu mai multa usurinta pe intreg teritoriul acesteia, care se intinde de la Marea Baltica pana in estul Marii Mediterane. De exemplu, studenti din 25 de State Membre pot studia la oricare universitate doresc in orice tara membra a Uniunii. Legislatia europeana implementata in noile |ari Membre va garanta aderarea acestora la actualele standarde privind siguranta bunurilor si serviciilor, publicitatea, comertul electronic, practicile comerciale legale, regulile privind mediul inconjurator si siguranta alimentatiei, a hranei. La capatul perioadei de tranzitie prin care trece conceptul de libera circulatie a fortei de munca, oameni de pe tot cuprinsul Europei vor putea beneficia de politicile si conditiile imbunatatite de angajare prin intermediul cresterii nivelului de pregatire, a flexibilitatii pietei muncii si mobilitatii fortei de munca, a climatului de afaceri, adaptarea la noile tehnologii si crearea de oportunitati egale. Va exista de asemenea si o preocupare activa, reala pentru o crestere a calitatii vietii, proces ce va fi realizat prin politici comune europene care vizeaza protectia mediului si o securitate mai buna pentru toti cetatenii Europei; toate acestea vor fi realizate prin conjugarea eforturilor in lupta impotriva crimei, drogurilor si migratiei ilegale.

In timpul perioadei de inceput a Uniunii extinse, Tratatul de Aderare a intampinat perioade de tranzitie pentru ca “vechile” si “noile” State Membre sa se poata obisnui gradual cu noile dimensiuni economice si sociale ale Uniunii Europene. Acest fapt va usura procesul de integrare in ceea ce priveste libera circulatie a fortei de munca, achizitionarea de terenuri si imobile, taxa pe valoarea adaugata si accizele, precum si in privinta mediului.

Ce efect va avea extinderea asupra Institutiilor Europene?

Cele 10 noi state membre au fost incluse inca de la inceput in procesul Conventiei de a determina o Constitutie pentru Uniunea Europeana, reinnoind Tratatele de baza. Conventia a luat astfel in considerare atat prioritatile si ideile fiecarei noi tari membre, cat si scopurile si interesele membrilor mai vechi. Aceasta Constitutie va reintari Institutiile Europene, va simplifica procedurile de luare a deciziilor si va incorpora drepturile fundamentale ale cetatenilor. Uniunea Europeana extinsa se confrunta acum, cu o noua provocare comuna: aprobarea Constitutiei de catre cetatenii si Guvernele Statelor membre.

Exista limite în ceea ce priveste extinderea?

In textele Tratatelor Europene din trecut si in cadrul Consiliilor s-au afirmat urmatoarele: “Orice stat european poate aplica cererea de a deveni membru al Uniunii” si “Accederea va avea loc de indata se un stat asociat se dovedeste capabil sa isi asume obligatiile de membru prin satisfacerea conditiilor economice si politice cerute”. In prezent, doua tari candidate – Romania si Bulgaria – au incheiat negocierile de aderare cu obiectivul de a se integra in anul 2007. Alte doua tari candidate – Croatia si Turcia – au fost acceptate pentru inceperea negocierilor in Martie si Octombrie 2005, cu conditia ca macar cateva dintre conditiile impuse sa fie indeplinite. Fosta Republica a Iugoslaviei Macedonia si-a exprimat dorinta de a se alatura Uniunii Europene, in timp ce posibilitatea de a deveni membru al UE a fost creata si pentru alte state din Europa de Sud-Est.

Ce se întâmplã cu noii vecini ai Uniunii extinse?

Pentru a crea noi linii de diviziune in interiorul continentului, Uniunea Europeana poate oferi vecinilor sai mecanisme extinse de cooperare: a fost propusa Politica Europeana de Vecinatate (PEV), care are menirea de a impartasi valorile fundamentale si obiectivele Uniunii Europene, cu tari vecine precum Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia si alte tari din Orientul Mijlociu si Africa de Nord. Obiectivul urmarit este acela de a construi un angajament reciproc cu aceste tari vecine in privinta valorilor comune, in principal in domenii ca: respectarea legii, buna guvernare, respectul pentru drepturile omului, inclusiv cele ale minoritatilor nationale, promovarea bunelor relatii de vecinatate si a principiilor economiei de piata si a dezvoltarii sustinute.

Noile si viitoarele state membre

Cea de-a cincea extindere a Uniunii Europene s-a consumat la data de 1 Mai 2004, dupa ratificarea tratatului de aderare. Dupa sase ani de negocieri asidue, Uniunea Europeana a fost de acord cu admiterea a10 noi membri din Europa Centrala si Bazinul Mediteranean, membri care au indeplinit, in acceptiunea Uniunii, criteriile politice - democratie stabila, respect pentru drepturile omului si pentru lege. Ca economii de piata definitivate, acestea vor implementa toate legile si politicile comune ale Uniunii Europene. Intre timp, Bulgaria si Romania au incheiat toate capitolele de negociere, in vederea definitivarii pregatirilor pentru aderare in 2007. Acelasi fel de negociere va fi inceput si cu Croatia si Turcia in 2005.

Extinderea UE – pericol sau oportunitate?

Putini sunt factorii de decizie care mai contesta necesitatea morala, economica si politica a procesului, chiar daca unii dintre ei, cum sunt cei din Franta, s-au convertit recent. Au fost, in fapt, invatate lectiile razboiului din fosta Iugoslavie, de vreme ce extinderea este perceputa ca un extraordinar element stabilizator in estul continentului european.

Dupa recenta extindere, Europa celor 25 este al treilea ansamblu populat din lume (453 milioane de locuitori), cu mult insa in urma Chinei si Indiei, dar inaintea Statelor Unite (300 de milioane de suflete) si Rusiei (140 de milioane). Cu un PIB de 10.000 miliarde de euro, Uniunea Europeana reprezinta o treime din bogatia lumii si o cincime din comertul international. Natiunile Unite, Fondul Monetar International sau Organizatia Mondiala a Comertului vor ignora mai putin pozitia unui grup care si-ar putea impune cu mai multa forta punctul de vedere asupra problemelor mondiale.

Noile tari membre aduc un plus de dinamism economic. “Cei 15”, cu o crestere de 0,4% in 2004, lasa impresia ca stau pe loc in raport cu ritmul de 3,6% inregistrat anul trecut de cei zece nou veniti, care ar putea redistribui cartile in Europa. Daca China este atelierul lumii, Cehia si Slovacia pot fi atelierul Uniunii Europene, care dispune in Est de piete de desfacere, dar si de o mana de lucru calificata si ieftina. Noile tari membre, care reprezinta doar 5% din economia Uniunii, nu vor beneficia insa decat progresiv de ajutoare agricole directe, care devoreaza inca jumatate din bugetul comunitar. Fondurile structurale, care au permis decolarea Spaniei sau a Irlandei, vor fi, de asemenea, limitate de regula ce nu permite sa se injecteze mai mult de 4% din PIB in economiile noilor veniti, in general economii sarace. In scenariul cel mai “risipitor”, care are putine sanse de a fi realizat, cotizatia “celor 15” la pusculita comuna ar trece de la 100 de miliarde de euro anual la 143 de miliarde in 2013, ceea ce ar insemna 1,15% din PIB, fata de 1% cat este prezent.

Comisarul pentru extindere, Günter Verheugen, obisnuieste sa spuna adesea ca extinderea a fost atat de bine pregatita incat vechilor state membre le-ar fi foarte greu sa respecte criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca noile state membre. “Cei 15” nu sunt totusi entuziasmati. Dimpotriva, scepticismul pare sa domine la Berlin sau Paris. Vechile state membre si-au inchis temporar frontierele pentru muncitorii din Est.

In acelasi timp, statele bogate din Uniune, in frunte cu Germania si Franta, vor sa inghete bugetul european la nivelul actual, in pofida admiterii unor tari al caror standard de viata nu reprezinta in unele cazuri decat o treime din media vechilor tari membre. Sondajele de opinie sunt si mai descurajatoare. Ultimul Eurobarometru arata ca 47% din popula¡ia “celor 15” percepe extinderea mai mult ca un pericol decat ca oportunitate.

Franta este de departe cea mai ostila. Sondajele sunt mai bune in Est, dar si aici atmosfera este departe de euforia care domnea in timpul reunificarii Germaniei. In vechile state membre nu se cunoaste nici unde se va opri procesul intr-o Uniune care n-a prevazut ca se va extinde atat de repede si cu atatea state, “big-bangul” de la 1 mai fiind considerat o utopie la sfarsitul anilor ‘90. Or, Romania si Bulgaria asteapta sa intre in Uniune in 2007, fapt ce ar marca inceputul extinderii propriu-zise in Balcani. Croatia se va aseza in curand la masa negocierilor in vederea aderarii, iar Turciei va trebui sa i se dea, pana la sfarsitul anului, un raspuns concret si clar. Dezbaterea asupra frontierelor Uniunii Europene n-a fost inca deschisa si daca aderarea Rusiei pare exclusa, despre Ucraina, tara incontestabil europeana, nu se poate spune acelasi lucru.

BILANT - Extinderea a fost de bun-augur pentru statele care au aderat în 2004

Cei mai proaspeti membri ai Uniunii Europene resimt deja beneficiile intrarii in blocul comunitar. In plus, cele mai multe dintre ingrijorarile exprimate in urma cu un an nu au fost confirmate.

Temerile privind consecintele negative pe care urma sa le aiba ultima extindere a Uniunii Europene cu 10 noi state nu au fost confirmate decat in mica masura, iar la un an de la acest eveniment, cei mai noi membri se bucura deja de avantajele apartenentei oficiale la structurile comunitare. Dezbaterile si statisticile oficiale demonstreaza ca nou-venitii inregistreaza deja cresterea economica necesara pentru a le permite, intr-un timp relativ scurt, sa faca fata exigentelor de pe piata comuna.

Obstacole. Specialistii au constatat ca una dintre temerile de acum un an s-a confirmat. Este vorba despre cresterea criminalitatii organizate, care are radacini adanci in tarile vecine noilor membri ai Uniunii Europene, si pentru reducerea careia institutiile comunitare trebuie sa deblocheze fonduri importante.

O alta problema care starneste dezbateri aprinse este contributia fiecarui membru la bugetul european. Ministrul de Finante al Landului Bavaria, Kurt Faltlhauser, a avertizat ca exista pericolul ca, pe termen mediu, legile fiscale dupa care ar trebui sa se ghideze toate tarile Uniunii Europene sa nu mai fie respectate. Finantistul mai spune ca functionarea defectuoasa a acestui set de norme fiscale la nivel european, mai ales in privinta impozitarii, ar putea determina o explozie rapida de indatoriri printre statele europene.

Investitii. Bilantul unui an de la ultima extindere a mai scos la iveala faptul ca, in multe cazuri, cei mai noi membri colaboreaza regional mai bine decat o fac landurile unei tari membre. Este vorba mai ales de investitiile masive de la granita cu tari precum Cehia, Polonia, Ungaria sau Slovacia. Primarul orasului german Furth, localitate de frontiera, a adus ca exemplu construirea unui complex economic urias in Cehia, chiar la granita, lucru privit cu ostilitate de micii intreprinzatori de ambele parti ale frontierei germano-cehe. Localnicii se tem ca aceste afaceri deschise peste granita, unde costurile salariale si de productie sunt mult mai scazute, vor duce la disparitia micilor intreprinzatori si, implicit, a locurilor de munca. Ideea este combatuta de unii specialisti, care spun ca posibilitatea transferurilor profitului in firme din afara Germaniei nu a creat probleme in acest domeniu. De fapt, sumele transferate in sisteme financiare off-shore sunt nesemnificative in Germania. In plus, deschiderea unor filiale in tarile estice aduce, de fapt, noi locuri de munca si in Germania, direct proportional.

Temeri. Procesul post-aderare nu este insa lipsit de probleme. Ungaria a semnalat faptul ca, pentru a atrage fonduri comunitare, Bruxelles-ul solicita impartirea tarii in regiuni, procedura dificila si greu de acceptat de catre maghiari. Una dintre ingrijorarile majore ale oficialilor comunitari o reprezinta capacitatea noilor tari membre de a asigura granitele Uniunii Europene. Cel mai mare efort al politicienilor si institutiilor se concentreaza pe aducerea la cunostinta cetatenilor a conceptului de Europa unita, aflat pentru multi la nivel de notiune abstracta.

Proaspetii intrati în UE au emotii privind trecerea la moneda unica

Speculatiile financiare si preturile umflate cu pompa sunt principalele temeri ale cetatenilor din cele 10 state nou-intrate in Uniunea Europeana cand vine vorba de trecerea la moneda euro.

Slovenia, Ciprul, Malta si cele trei state baltice – in 2007, Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia – in 2009 sau 2010. Cam asa arata calendarul pe care guvernele statelor care au aderat anul trecut la Uniunea Europeana si l-au propus in vederea trecerii la moneda euro.

Procesul se anunta foarte dificil, si asta nu numai din cauza conditiilor stricte pe care Banca Centrala Europeana le impune unui stat care vrea sa treaca la moneda unica. Cetatenii noilor state membre se bucura si se tem in egala masura de perspectiva intrarii in zona euro, iar informarea lor cu privire la efectele acestei treceri va avea un rol important, dupa cum indica rezultatele unui studiu publicat recent la Bruxelles.

Principala temere a proaspetilor cetateni ai Uniunii este ca, o data adoptata moneda euro, intreprinzatorii vor “trisa” la preturi, ridicandu-le in mod nejustificat. De aceasta parere sunt 71% din europenii chestionati. Intr-o masura la fel de mare, ei cred ca moneda euro va aduce cu sine si perspective noi pentru speculanti de tot felul, indica acelasi studiu.

De vina pentru temerile noilor cetateni ai UE sunt euromiturile lansate in statele cu vechime ale Uniunii. Cel putin aceasta este parerea comisarului european pentru Afaceri Monetare, Joaquin Almunia. “In unele tari, oamenii cred inca, in mod gresit, ca introducerea monedei euro a atras scumpiri, iar cetatenii noilor tari membre au preluat aceasta parere gresita”, spune Almunia, precizand ca Executivul european “trebuie sa faca tot posibilul pentru a combate falsa impresie ca euro inseamna preturi mai mari”.

Solutii. Arma care sta la dispozitia Comisiei Europene in ceea ce se anunta drept o lunga batalie cu ideile preconcepute si cu euromiturile este, crede comisarul, informarea. El sfatuieste guvernele celor 10 tari sa instruiasca cetatenii in legatura cu euro si cu efectele practice pe care introducerea sa le va avea asupra vietii lor de zi cu zi. Recomandarile precise ale Comisiei includ crearea unor coduri de conduita financiara, ce vor fi convenite de producatori si de asociatiile consumatorilor, punerea la punct a unui sistem de monitorizare a preturilor si instalarea in magazine a unor panouri care sa ii ajute pe cumparatori sa faca conversia de la fosta moneda nationala la euro.

Avantaje. Cei 10 au, insa, fata de membrii mai vechi ai Uniunii, si cateva avantaje clare in clipa cand vor adopta moneda unica. Cel mai important este ca populatia acestor state este deja familiarizata cu euro, care circula si sunt utilizati la ei in tara. Acest lucru nu a fost valabil in cazul tarilor care formeaza acum zona euro si care au preluat moneda imediat ce aceasta a fost pusa in circulatie.

Comisia Europeana recomanda ca trecerea la euro sa fie insotita de o perioada de tranzitie foarte clara, in care preturile sa fie afisate atat in moneda europeana, cat si in cea nationala. Aceasta perioada trebuie sa fie insa cat mai scurta pentru a nu se ajunge la situatii asemanatoare celor din Franta sau Belgia, unde, la ani buni de la adoptarea euro, preturile inca sunt afisate si in franci.

Pentru ca fiecare stat membru al Uniunii Europene poate decide data cand va adopta euro, asa cum prevede Tratatul de la Maastricht, oficialii romani au avansat ca data-limita anii 2012-2013. Romania ar avea parte, astfel, de o perioada de tranzitie de 3-4 ani dupa aderare, pentru ca economia sa indeplineasca criteriile necesare pentru alaturarea la zona euro. Dupa aceasta perioada urmeaza un interval de monitorizare de minimum doi ani. Abia atunci banca centrala economica decide daca economia statului respectiv este suficient de solida pentru a suporta trecerea la moneda unica.

NOTE
¹ Pentru a avea o opinie mai completa asupra procesului de extindere a Uniunii Europene, vezi site-ul oficial al Comisiei: http://europa.eu.int/comm/enlargement/

ALINA BUZAIANU - Cercetator, Institutul Roman de Studii Internationale.

 sus